Colicile infantile au fost descrise ca un sindrom comportamental la sugarii cu vârste cuprinse între 1 şi 4 luni care implică perioade lungi de timp cu plâns şi comportament greu de calmat, mai ales pentru o mamă aflată la prima naștere.

Care sunt simptomele colicilor

Sugarul prezintă hiperexcitaţie şi plâns timp de 3 sau mai multe ore pe zi şi nu mai puţin de 3 zile pe săptămână, pe parcursul a cel puțin 3 săptămâni.

Din cauza colicilor intestinale infantile în timpul alimentaţiei sau postprandial își fac apariția următoarele simptome: țipăt puternic, pătrunzător; hiperemia feţei, paliditatea triunghiului nazo-labial; meteorism, picioarele lipite de abdomen, labele picioarelor reci; mâinile lipite de corp.

Medicii au identificat câţiva posibili factori favorizanţi: tehnici incorecte de alimentaţie, dezechilibre hormonale ale sugarului, colonizarea intestinală cu bacterii bune (dezvoltarea florei intestinale), fumatul mamei în timpul şi după sarcină, relaţia inadecvată între mamă şi copil sau suprasolicitarea copilului, care astfel devine nervos și iritabil, ceea ce poate afecta şi funcţia digestivă.

Ce soluții au părinții

Deși colicile nu reprezintă o afecțiune gravă, acestea provoacă dureri și disconfort bebelușilor și afectează starea de spirit a părinților. Tratarea colicilor presupune nu doar respectarea unei alimentații corecte, ci și câteva modalități utile care ajută la ameliorarea durerilor.

Colicile pot fi eliminate cu ajutorul produselor pe bază de plante (fenicul, cătușnică, chimen), produse farmacologice (absorbante de gaze sau lactază) și probiotice.

De asemenea, starea de agitație cauzată de colici poate fi îmbunătățită cu ajutorul băilor de plante cu mușețel și/sau levănțică sau chiar cu un prosop îmbibat în ceai cald din aceleași plante. Gimnastica pentru bebeluși poate fi o altă soluție, la fel și zgomotul alb, iar ceea ce poate fi cel mai important, păstrarea unei stări de calm pentru a o putea transmite și bebelușului.

"Copilul bucălat NU e mai sănătos!". Cât de des trebuie măsurată greutatea copilului: Este periculos să urmărim zilnic

Unul dintre semnele sănătății bebelușului și al copilului este chiar greutatea. Dar cât de des trebuie să măsurăm această greutate și cum trebuie să o urmărim?

"Este periculos să urmărim zilnic greutatea, chiar dacă e vorba de primele zile de viață. Greutatea o urmărim săptămânal în prima lună, poate chiar și a doua lună. Apoi, lunar!

Greutățile astea, cel mai bine ar fi să le așezăm pe un grafic de creștere, sunt grafice de creștere ale OMS, unele pentru fetițe, altele pentru băieți, pe care sunt marcate deja niște curbe deja trasate, niște medii ale unor copii normali, sănătoși, alăptați.

Copilul nostru ar trebui să meargă printre aceste grafice, printre două dintre acele liniuțe trasate sau să aibă abateri foarte mici. Abateri mai mari de două linii de la aceste grafice devin problematice. Sau, când un copil stagnează în greutate mai mult de 2 - 3 săptămâni, vorbim de bebeluși până într-un an. Peste un an creșterea în greutate nu mai este atât de constantă. (Citește mai departe AICI)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.