Copiii născuți prematur, înainte de a 32-a săptămână de sarcină, deși reprezintă sub 1% din nașterile din Elveția, numărul lor ajunge la 800, anual. De atfel, cifrele sunt valabile în majoritatea țărilor industrializate.

Deși progresele în medicina neonatală le oferă acum o șansă bună de supraviețuire, acești copii sunt totuși expuși riscului de a dezvolta tulburări neuropsihologice, scrie medicalxpress.com.

Pentru a ajuta creierele acestor nou-născuți fragile să se dezvolte cât mai bine posibil, în ciuda mediului stresant al terapiei intensive, cercetătorii de la Universitatea din Geneva (UNIGE) și Spitalele Universitare din Geneva (HUG), Elveția, propun o soluție originală – mizică comusă special pentru cei mici.

Și primele rezultate, care au fost publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) din Statele Unite, sunt surprinzătoare: imagistica medicală arată că rețelele neuronale ale sugarilor prematură care au ascultat această muzică și în special o rețea implicată în multe funcții senzoriale și cognitive, se dezvoltă mult mai bine.

Unitatea de terapie intensivă neonatală de la HUG are anual 80 de sugari prematur, născuți între 24 și 32 de săptămâni de sarcină, adică aproape patru luni înainte de termen pentru unii dintre ei. Marea majoritate supraviețuiesc, dar jumătate dintre ei dezvoltă ulterior tulburări neurodezvoltării, inclusiv dificultăți de învățare, tulburări atenționale sau emoționale.

"La naștere, creierul acestor copii este încă imatur. Dezvoltarea creierului trebuie să continue în unitățile de terapie intensivă, într-un incubator, în condiții foarte diferite decât cele din pântecele mamei lor", explică Petra Hüppi, profesor la Facultatea UNIGE de Medicină și șef al Diviziei de Dezvoltare a UHG, care a condus această lucrare.

Imaturitatea creierului, combinată cu un mediu senzorial deranjant, explică de ce rețelele neuronale nu se dezvoltă în mod normal.

Muzică personalizată pentru cei mici

Cercetătorii de la Geneva au pornit de la o idee practică: Deficitele neuronale ale copiilor prematuri se datorează, cel puțin parțial, unor factori neașteptați și stresanți, precum și unei lipse de stimuli adaptați condiției lor. Astfel, mediul lor ar trebui să fie îmbogățit prin introducerea unor stimuli plăcuți. Pe măsură ce sistemul auditiv funcționează de-a lungul timpului, muzica pare să fie un bun candidat.

Dar e important și ce fel de muzică. "Din fericire, ne-am întalnit cu compozitorul Andreas Vollenweider, care a realizat deja proiecte muzicale pentru populații fragile și care a manifestat un mare interes în crearea de muzică potrivită pentru copiii prematuri", spune Petra Hüppi.

Lara Lordier, doctorand în neuroștiințe și cercetător la HUG și UNIGE, dezvăluie procesul de creare muzicală. "A fost important ca acești stimuli muzicali să fie legați de starea bebelușului. Am vrut să structurăm ziua cu stimuli plăcuți la momente potrivite: muzică pentru trezirea lor, muzică pentru adormirea lor și muzică pentru a interacționa în fazele de trezire."

Pentru a alege instrumente adecvate pentru acești pacienți foarte mici, Andreas Vollenweider a cântat la mai multe tipuri de instrumente pentru copii, în prezența unei asistente medicale specializate în dezvoltarea nou-născutului. "Instrumentul care a generat cele mai multe reacții a fost flautul indian al șarpelui (punji)", își amintește Lara Lordier. "Copiii foarte agitați s-au liniștit aproape instantaneu, atenția lor a fost atrasă de muzică". Compozitorul a scris astfel trei piese muzicale ambientale de câte opt minute fiecare, cu piese de punji, harpă și clopote.

Conexiuni funcționale ale creierului, mai eficiente prin muzică

Studiul a fost realizat într-un studiu dublu-orb cu un grup de sugari prematuri care au ascultat muzica, un grup de control al nou-născuților prematur (care nu au ascultat muzică) și un grup de control al nou-născuților la termen, pentru a evalua dacă dezvoltarea creierului sugarilor prematuri care au ascultat muzicii ar fi mai asemănătoare cu cea a copiilor născuți la termen. Oamenii de știință au folosit RMN funcțional pentru toate cele trei grupuri de copii. Fără muzică, copiii prematuri aveau în general o conectivitate mai slabă funcțională între zonele creierului decât copiii născuți la termen, confirmând efectul negativ al nașterii premature.

"Rețeaua cea mai afectată este rețeaua de saliență, care detectează informații și își evaluează relevanța la un moment dat și apoi face legătura cu celelalte rețele de creier care trebuie să acționeze. Această rețea este esențială atât pentru învățare, cât și pentru îndeplinirea sarcinilor cognitive ca în relațiile sociale sau managementul emoțional ", spune Lara Lordier.

„În terapia intensivă, copiii sunt copleșiți de stimuli independenți de starea lor: ușile se deschid și se închid, alarmele sunt declanșate, etc. Spre deosebire de un copil născut la termen,  care își ajustează in utero ritmul cu cel al mamei sale, copilul prematul îngrijit în terapie intensivă, cu greu poate dezvolta legătura dintre semnificația unui stimul într-un context specific. Pe de altă parte, rețelele neuronale ale copiilor care au auzit muzica lui Andreas Vollenweider au fost îmbunătățite semnificativ: conectivitatea funcțională între rețeaua de saliență și rețelele audio, senzorimotor, frontal, thalamus și precuneus a fost într-adevăr sporită, ceea ce a dus la organizarea rețelelor de creiere mai asemănătoare din sugarii pe termen lung.”

Primii copii care au luat parte la acest studiu au acum șase ani, vârstă la care problemele cognitive ar fi deja detectabile. Oamenii de știință se vor întâlni din nou cu micii pacineți pentru o evaluare completă cognitivă și socioemoțională, pentru a vedea dacă rezultatele din primele săptămâni de viață se mențin.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.