Materialele plastice sunt peste tot în jurul nostru, de la hainele din poliester pe care le purtăm și ambalajele care conțin alimentele noastre până la materialele de construcție din casele noastre și nu numai.

Bucățele minuscule din aceste materiale plastice au ajuns chiar și în lanțul nostru alimentar.

La nivel mondial, în 2016 au fost produse 322 de milioane de tone metrice de materiale plastice, din care 60% a aprovizionat industria alimentară și a băuturilor pentru ambalaje alimentare. Aceste materiale plastice conțin o serie de substanțe chimice, inclusiv stabilizatori, lubrifianți, materiale de umplutură și plastifianți.

Expunerea la anumite condiții de mediu, cum ar fi căldura, face ca plasticul să se spargă în fragmente mai mici, numite microplastice, care pot migra în alimente.

Vezi și: Castanele, bogate în vitamina C: Sprijină sistemul imunitar și controlează glicemia. Cum să le gătești

Sticlele de apă de unică folosință, recipientele de luat la pachet, conservele de alimente și ambalajele de depozitare sunt exemple de ambalaje alimentare obișnuite pe bază de plastic care conțin microplastice.

Încălzirea alimentelor în ambalaje din plastic, timpii lungi de depozitare și tipul de ambalaj din plastic pe care îl folosește o persoană, toate acestea afectează cantitatea de microplastice și substanțele chimice dăunătoare ale acestora care migrează în alimente.

Microplastice comune în alimente

Substanțele chimice microplastice prezente în alimente sunt un amestec dintre cele pe care producătorii le adaugă în mod deliberat, cum ar fi substanțele de umplutură și stabilizatorii, și cele care se acumulează ca produse secundare, cum ar fi reziduurile și impuritățile.

Unele microplastice comune prezente în alimente includ:

- Bisfenolul A (BPA): Producătorii folosesc acest plastifiant pentru a face clorură de polivinil, plasticul "părinte" al multor produse.

- Dioxină: Acesta este un produs secundar, rezultat al erbicidelor și al înălbitorului de hârtie, care contaminează mediul înconjurător.

- Ftalați: Aceștia fac materialele plastice mai flexibile, transparente și durabile și sunt prezenți în multe tipuri de ambalaje alimentare.

- Polietilenă și polipropilenă: Acestea fac ca ambalajele să fie ușoare și durabile și sunt cele mai frecvente materiale plastice prezente în alimente și în mediu.

Microplasticele găsite în cantități mai mici în alimente includ BPA și BPF, mono-(3-carboxipropil), mono-(carboxisononil) și mono-(carboxiizotiil).

Cu toate acestea, experții au clasificat multe dintre aceste substanțe chimice ca fiind toxice și dăunătoare pentru sănătatea umană.

Vezi și: Lecitina: beneficii și riscuri. 6 efecte pentru demență, colesterol și digestie. De ce lecitina din soia e mai rea decât lecitina din floarea-soarelui

Hormoni perturbatori

Oamenii de știință consideră că cel puțin 15 dintre substanțele chimice pe care producătorii le folosesc pentru fabricarea ambalajelor din plastic sunt perturbatori endocrini.

Perturbatorii endocrini sunt asemănători din punct de vedere structural cu unii hormoni din organism - cum ar fi estrogenul, testosteronul și insulina - și imită și perturbă funcțiile lor naturale, ceea ce duce la efecte adverse asupra sănătății și crește riscul unei persoane de a suferi de afecțiuni cronice.

În special, cercetările au arătat că expunerea la BPA joacă un rol în infertilitatea la bărbați și femei deopotrivă, precum și în dezvoltarea sindromului ovarelor polichistice.

BPA concurează cu estrogenul și testosteronul pentru receptorii acestora, reducând cantitatea de acești hormoni disponibilă pentru sănătatea reproducerii.

Creșterea riscului de boli cronice

Cercetările continuă să demonstreze că expunerea pe termen lung la microplasticele cu efect de perturbare endocrină crește riscul de apariție a diabetului de tip 2Sursa de încredere și a bolilor de inimă.

Experții asociază niveluri mai ridicate de dioxine, ftalați și BP în sânge cu stări pre-maladive de inflamație, tulburări de glicemie la post, rezistență la insulină și obezitate, crescând semnificativ probabilitatea de a suferi de diabet de tip 2.

Unele cercetări sugerează că expunerea la aceste microplastice din alimente cauzează la fel de mult rău sănătății unei persoane și crește riscul de afecțiuni cronice în aceeași măsură ca și când ar urma o dietă dezechilibrată.

Sistemul imunitar

O analiză din 2020 a constatat că inflamația crescută indusă de expunerea la microplastice duce la o sănătate intestinală precară și, prin extensie, la slăbirea imunității.

Instinctul joacă un rol important în imunitate, 70-80% din celulele imunitare ale organismului aflându-se în intestin. Acest lucru înseamnă că orice afecțiune care afectează sănătatea intestinului interferează și cu sănătatea imunitară.

Expunerea persistentă la microplastice în intestin este toxică pentru celulele imunitare, provocând disbioză - o perturbare a microbiotei intestinale - și ducând la o creștere excesivă a bacteriilor "rele".

Cercetările asociază disbioza cu dezvoltarea unor afecțiuni precum boala Parkinson. Mai mult, suprafața microplasticelor poate găzdui bacterii dăunătoare care compromit și mai mult sănătatea imunitară.

Care este nivelul de expunere?

Microplasticele sunt abundente în mediul înconjurător, un rezultat pe care oamenii de știință îl atribuie producției masive de plastic la nivel mondial și poluării pe scară largă.

Cercetările sugerează că o persoană poate consuma peste 50.000 de particule de microplastice numai din alimente pe an.

Această cifră crește la aproximativ 90.000 în cazul celor care consumă în mod regulat apă îmbuteliată pe bază de plastic și la 120.000 atunci când se ia în considerare inhalarea de microplastice din surse nealimentare.

Au fost identificate o medie de 20 de microplastice la 10 grame de mostre de scaun de la opt participanți, conform unui studiu din 2019.

Aceste constatări sugerează că cantitatea de microplastice cu care oamenii intră în contact și pe care o consumă este mult mai mare decât anticipau experții cândva.

Cum să minimizezi expunerea

Deși eliminarea expunerii la microplastice nu este posibilă, poți încerca să reduci cantitatea de microplastice cu care intri în contact și pe care o consumi.

1. Limitează alimentele foarte procesate

Cercetările asociază consumul de alimente foarte procesate - cum ar fi hamburgerii, mâncărurile gata preparate, cartofii prăjiți, înghețata, sucurile și conservele - cu niveluri mai ridicate de microplastice în organism. Acest efect este mai pronunțat la copii.

Experții speculează, de asemenea, calitatea nutrițională scăzută a alimentelor foarte procesate, combinată cu efectele nocive ale microplasticelor prezente în aceste alimente, ar putea fi responsabilă pentru dezvoltarea afecțiunilor cronice, inclusiv a bolilor de inimă.

O soluție ar fi să alegi mai des alimentele integrale și alimentele minim procesate și limitezi sau elimini din dieta ta alimentele foarte procesate. Acest lucru te ajuta la scăderea nivelului de microplastice care perturbă sistemul endocrinologic în organism.

2. Alege ambalaje ecologice

Utilizarea ambalajelor ecologice reduce expunerea și migrarea microplasticelor în alimentație.

Câteva sugestii bune pentru sănătatea ta ar fi:

- Recipiente de depozitare din sticlă, boluri portabile și sticle de apă.

- Cutii bento din oțel inoxidabil și recipiente de apă reutilizabile

- Boluri și recipiente de depozitare din coajă de orez

- Cutii de prânz din bambus, boluri, ustensile și borcane de depozitare a cămării din bambus

3. Folosește sticle de apă din sticlă sau din oțel inoxidabil

Expunerea la microplastice este de aproape 2-3 ori mai mare la persoanele care își bazează aportul de lichide pe sticle de apă din plastic decât la cele care folosesc sticle de apă alternative.

Acest lucru se poate datora faptului că timpii mai lungi de depozitare și căldura, factori care pot fi obișnuiți în cazul apei îmbuteliate, sporesc migrarea microplasticelor din ambalaje în alimente și apă.

Înlocuiește sticlele de apă de unică folosință sau care conțin BPA cu sticle din sticlă sau oțel inoxidabil pentru a reduce expunerea la microplastice.

Microplasticele sunt fragmente de stabilizatori, lubrifianți, materiale de umplutură, plastifianți și alte substanțe chimice pe care producătorii le folosesc pentru a conferi materialelor plastice proprietățile lor dezirabile, cum ar fi transparența, durabilitatea și flexibilitatea.

Microplasticele migrează în aprovizionarea cu alimente și cauzează probleme de sănătate, cum ar fi creșterea inflamației, scăderea glicemiei la post, rezistența la insulină, diabetul de tip 2 și bolile de inimă.

Expunerea la microplastice prin intermediul alimentelor este ridicată, dar o poți reduce la minimum limitând consumul de alimente foarte procesate, alegând ambalaje alimentare ecologice și înlocuind sticlele de apă din plastic cu sticle din sticlă sau din oțel inoxidabil.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.