Ce se întâmplă dacă amâni alarma. Jumătate dintre femei fac greșeala asta

ce se intampla daca amani alarma. FOTO: Freepik @jcomp
Ce se întâmplă dacă amâni alarma și cine sunt cei mai predispuși să facă asta, în funcție de ora de culcare.

Specialiștii ne recomandă un somn de 7-9 ore pe noapte, acesta fiind intervalul optim pentru a ne reface organismul și de a ne recăpăta puterile pentru o nouă zi agitată. Însă stilul de viață agitat și foarte aglomerat pare că nu ne permite să punem capul pe pernă la ora 10 seara, iar dimineața căutăm cu disperare butonul de amânare a alarmei, pentru a mai prinde câteva minute de somn.

Studiile arată că mai bine de jumătate dintre adulți obișnuiesc să rămână în pat și după a doua sau chiar a treia alarmă, arată Science Alert. Asta deși medicii susțin că este important să ne ridicăm din pat în primele 5 minute după ce a sunat alarma.

Vezi și: Platfusul, simptome, cauze și factori de risc. Cum poți scăpa de piciorul plat

Femeile, mai predispuse să amâne alarma

Oamenii de știință din domeniul somnului susțin că alarmele ar putea, în teorie, să ne întrerupă ciclurile de somn, făcând mai dificilă trezirea noastră. Prin acest simplu gest, corpul nostru este doar ademenit în următorul ciclu de somn, doar pentru ca acesta să fie întrerupt din nou.

În ciuda unei astfel de negativități față de somnolență, datele concrete privind efectele sale sunt puține, majoritatea cunoștințelor pe care le avem despre acest subiect fiind extrapolate din studii privind comportamentele legate de somn sau de stres.

”Instituția medicală este, în general, împotriva amânării alarmei, dar când ne-am dus să ne uităm la ce date concrete existau, nu existau.

Acum avem date care să demonstreze cât de frecvent este - și sunt încă atât de multe lucruri pe care nu le știm”, spune neurologul Stephen Mattingly, de la Universitatea Notre Dame din Indiana.

Vezi și: Optimismul, cheia pentru longevitate. Cum te ajută starea de spirit să trăiești mai mult

Studiul, la care au participat 450 de adulți, s-a bazat pe datele înregistrate în sondaje zilnice privind somnul și de la dispozitive portabile și a constatat că femeile erau cu 50% mai predispuse să ațipească decât bărbații.

Între timp, cei care sforăiau în mod obișnuit au urmărit mai puțini pași în timpul zilelor decât cei care se autoproclamau că nu amână alarma și aveau modele de somn care arătau mai multe semne de tulburări de somn.

Vezi și: Creierul tinerilor, dezvoltat diferit în funcție de ora de somn. Agresivitatea și comportamentul antisocial sunt doar două reacțiile adverse ale lipsei de somn

Cei care amână alarma, mai obosiți

În cadrul studiului au fost luate în considerare și preferințele de somn, adică ora de somn. Astfel, la ”păsările de noapte”, adică acele persoane care se culcau foarte târziu în noapte, s-a constatat că  foloseau mai des butonul ”snooze” și au raportat că sunt mai obosiți în general. De asemenea, persoanele mai tinere au fost mai predispuse să sforăie mai des.

Principalele motive pentru care se apăsă pe ”snooze” au fost că ”nu mă pot da jos din pat la prima alarmă” și ”pentru că este confortabil în patul meu”, o scuză foarte valabilă mai ales în sezonul rece, însă  cercetătorii au subliniat faptul că una din trei persoane din SUA nu doarme suficient de mult ca fiind revelator și, probabil, principalul motiv pentru care mai mult de jumătate dintre participanții la studiu au fost somnoroși și și-au amânat alarmele de trezire.

Amânarea alarmei, beneficii

În ceea ce privește ațipitul, cercetătorii doresc să vadă studii mai detaliate privind efectele acestuia pe grupuri mai mari de persoane, nu doar pentru a afla despre potențialele aspecte negative ale apăsării butonului de somn, ci și despre unele dintre aspectele pozitive.
"Dacă dormiți și sunteți mai alert când vă urcați la volan pentru a merge la serviciu, acesta ar putea fi un beneficiu și unul util. Dacă reduce dependența de cofeină, acesta este un alt beneficiu”, spune Mattingly.

Vezi și: Ațipitul frecvent, un motiv de îngrijorare. Riscul de AVC, în creștere cu 24%

Somnul de frumusețe, mit sau realitate. Ce se întâmplă cu pielea ta atunci când dormi

Somnul de frumusețe chiar există, potrivit specialiștilor. În timp ce dormim pielea noastră se regenerează.Există unele studii de cercetare  în spatele conceptului de somn de frumusețe. Somnul este momentul în care are loc o recuperare internă – și epidermică - cea mai importantă!

Cum îți afectează somnul pielea

O noapte nedormită va avea efecte asupra pielii. Cercetările mai vechi din 2013 spun chiar că o noapte de somn sărac poate provoca:

- pleoape căzute

- ochii umflați

- cearcăne

- piele mai palidă

- mai multe riduri și linii fine

- mai multe riduri în jurul gurii

Un studiu din 2017 a constatat că două zile de somn neregulat au afectat negativ atractivitatea percepută de participanți. Deci, ceea ce pare a fi o problemă peste noapte s-ar putea transforma în ceva mai permanent, notează Healthline.

În primul rand, trebuie să înțelegi că somnul este momentul în care corpul tău se repara singur. Acest lucru este valabil pentru epiderma la fel de mult precum este pentru creier sau mușchi. În timpul somnului, fluxul sanguin al pielii crește, iar organul își reconstruiește colagenul și repară daunele cauzate de expunerea la UV, reducând ridurile și petele de vârstă. Citește mai departe AICI.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Masca de argilă: 6 beneficii minune pentru ten

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel