Pe data de 15 aprilie s-a marcat Ziua Națională a Transplantului, iar evenimentul a fost unul menit să aducă în consțiința publicului faptul că transplantul poate salva vieți. 

”Evenimentul “Ziua Națională a Transplantului” reprezintă o conştientizare a faptului că transplantul salvează vieţile unor oameni care altfel nu ar avea altă şansă şi este organizat în conformitate cu atribuţiile Agenţiei Naţionale de Transplant privind promovarea activităţilor  de donare şi transplant organe, ţesuturi şi celule umane, precum şi cu directivele şi recomandările Uniunii Europene.

În fiecare an, persoanele care au beneficiat de un transplant sărbătoresc împreuna cu familiile lor, cu specialiştii din domeniul transplantului, alături de reprezentanţii mass-media și de personalități ale societății civile, noua viaţă dobândită odată cu transplantul, având drept scop creşterea numărului de donatori, deci implicit creşterea numărului de pacienţi salvaţi”, potrivit unui comunicat de presă al Agenției Naționale de transplant.

La nici două săptămâni de la Ziua Națională a Transplantului, transplantul este din nou pe buzele tuturor, odată cu apariția cazurilor de hepatită fulminantă care stârnesc mari îngrijorări la nivel mondial și, evident, și în România. 

Hepatita "fulminantă", o nouă pandemie? Irinel Popescu: Formule minune și tratament NU EXISTĂ! Sistemul sanitar să fie pregătit

Primul caz de hepatită cu origini necunoscute, o fetiță de cinci ani internată în spital de la începutul lunii aprilie, are nevoie de transplant hepatic, după ce starea ei s-a agravat. 

România continuă să aibă o problemă, nu numai că numărul de donatori nu este mare, dar și faptul că țara noastră nu are un Institut acreditat pentru Transplant hepatic pediatric Ei bine, cu toate acestea, România face eforturi să obțină acreditările necesare, dar până atunci, fetița va primi transplantul mâine, 30 aprilie, în România, la Spitalul Fundeni, potrivit anunțului Ministerului Sănătății. 

Ce este boala Wilson, cauza hepatitei "misterioase" la fetița din România. Ce o declanșează și care sunt simptomele

Care este părerea românilor despre donarea de organe

Am fost curioși să știm care este părerea românilor despre donarea de organe. 

Astfel, cititorii DC Medical au avut de ales dintre 5 variante de răspuns:

1. De acord, aș face-o

2. Nu aș face asta niciodată

3. Nu donez, dar dacă am nevoie vreau să primesc

4. Aș face-o doar pentru cineva drag

5. Mi-e frică. 

Ei bine, răspunsurile au fost complet neașteptate. 

Pe primul loc în topul răspunsurilor românilor se află răspunsul "De acord, aș face-o", lucru care denotă că românii sunt deschiși la donare de organe. 

Pe locul doi se află varinta "Nu aș face asta niciodată", în timp ce pe locul trei se află răspunsul "aș face-o doar pentru cineva drag".

Locul patru, la mică distanță de locul 3 este un răspuns surprinzător, care, ce-i drept, denotă un egoism dur.

Răspunsul "Nu donez, dar dacă am nevoie vreau să primesc" a fost bifat de mulți dintre respondenți. 

Pe ultimul loc se află răspunsul "mi-e frică".

Pe de altă parte, cititorii ne-au lăsat și câteva comentarii, printre care:

- "Dumnezeu ne-a lăsat compleți....."

- "Viața a făcut în așa fel încât am ajuns să fiu primitor de organ donat. Din păcate, în România, treabă asta cu donatul este un mare tabu, și asta în mare parte din cauza religiei. Se preferă ca organe sănătoase care pot salva viața a alți 3-4 oameni, sa putrezească sub pământ doar așa.....de frica lu' Doamne Doamne"

* Votul reprezintă opinia cititorilor DC Medical. Orine accesează site-ul poate vota. Nu este un eșantion reprezentativ pentru populația generală.

România, patru programe de transplant de organe și alte patru de țesuturi

”Se poate spune că programul național de transplant a ajuns într-o fază de maturitate. Pe lângă cele trei programe principale de transplant de organe (rinichi, ficat și cord) a apărut și transplantul pulmonar la Spitalul Sf. Maria din București. S-a dezvoltat transplantul medular la Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Județean Târgu-Mureș și Spitalul de Pediatrie ”Louis Turcanu” din Timișoara precum și transplantul de țesuturi (cornee, piele, os și tendon).

România are astăzi o bună inserție internațională, tradusă prin parteneriatele pe care Agenția Națională de Transplant le are cu organizația ”Eurotransplant” sau cu agențiile de transplant din Italia, Bulgaria și Republica Moldova", susține prof. dr. Irinel Popescu. 

De la ce pacienți se DONEAZĂ. Radu Zamfir, despre "non-heart beating" și LEGEA transplantului

Pe perioada pandemiei s-a observat o scădere a numărului de donatori, datorită realocării resurselor. Treptat, pe măsură ce unitățile de Terapie Intensivă au fost degrevate, numărul acestora a crescut, ”față de 47 de anul trecut până la acest moment sunt 29 de donatori”, potrivit directorului executiv al Agenției Naționale de Transplant, dr. Radu Zamfir.

De altfel, acesta a menționat faptul că în toată perioada de pandemie a existat un centru de transplant solid, specific fiecărui organ în funcțiune.

Mai mult, Radu Zamfir a expus intenția de dezvoltare a unui program de ”non-heart beating donor”, cu două unități pilot, Spitalul Floreasca și Spitalul Sf. Spiridon din Iași, ”acești donatori au nevoie, pentru a fi implementată această procedură, atât de instruirea personalului medical, care va fi primul lucru realizat, cât și anumite modificări legislative care să permită să creeze un context în care să se efectueze aceste prelevări, pentru că, după cum știți există mortalitate pe lista de așteptare și scăderea mortalității este obiectivul nostru principal”, a spus Radu Zamfir, în conferința de presă desfășurată cu ocazia Zilei Naționale a Transplantului.   

Întrebat care este categoria pacienților de la care se dorește prelevarea de organe, cu sau fără acordul familiei, dr. Zamfir a făcut câteva precizări.  

”Evident că totul se face, în primul rând, cu luarea consimțământului familiei, iar intenția este de a preleva de la pacienți care sunt în stop cardiac, practic, un stop cardiar iresuscitabil.

După ce se epuizează toate resursele prin care acel pacient este resuscitat, se încearcă aducerea lui la viață, din acel moment se poate pune problema de  a deveni donator din această clasă 'non-heart beating'”, a explicat dr. Radu Zamfir.

Avem legislație ”corectă și etică”, dar poate deveni depășită

Cât privește legislația în domeniul transplantului, dr. Zamfir susține că trebuie aduse câteva modificări, dar că activitatea actuală funcționează într-un context corect și etic.

”Transplantul este și funcționează conform Legii 95, iar la momentul de față poate ar trebui aduse anumite modificări, dar activitatea funcționează într-un context corect și etic”, a menționat dr Radu Zamfir.  

Potrivit medicului Victor Zota, la Ministerul Sănătății există un proiect de lege, realizat în proporție de 95%, dar și un proiect european al MS, care are prevederi legislative.

”Va fi un modul care se va ocupa numai de armonizarea legislației cu cea europeană, ținând cont de faptul că noi la ora actuală o avem armonizată, dar probabil că până la sfârșitul anului, legislația europeană se va modifica iar. Adică directivele care sunt pe țesuturi și pe celule vor fi drastic revizuite și în contextul acela va trebui să facem și noi o revizuire a legislației, care acum este corectă și este bună. Dar s-ar putea în viitor să devină depășită”, a afirmat medicul Victor Zota.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.