Stresul oxidativ este un dezechilibru corporal între radicalii liberi și antioxidanți, care duce la deteriorarea organelor și țesuturilor și la diverse boli. Radicalii liberi, molecule care conțin oxigen cu un număr inegal de electroni, pot provoca reacții chimice în lanț de mari dimensiuni numite oxidare, care pot fi benefice sau dăunătoare.

Antioxidanții, pe de altă parte, pot dona electroni radicalilor liberi fără a-i face instabili, determinându-i să se stabilizeze și să devină mai puțin reactivi. Menținerea unui stil de viață sănătos poate ajuta la menținerea acestui echilibru.

Efectele stresului oxidativ asupra organismului

Stresul oxidativ apare atunci când există un dezechilibru între activitatea radicalilor liberi și activitatea antioxidanților din organism. Atunci când radicalii liberi sunt echilibrați, aceștia ajută la combaterea agenților patogeni, ceea ce duce la infecții.

Cu toate acestea, atunci când există prea mulți radicali liberi, aceștia deteriorează țesutul adipos, ADN-ul și proteinele. Acest stres oxidativ este legat de apariția sau progresia unor boli precum diabetul, ateroscleroza, afecțiunile inflamatorii, hipertensiunea arterială, bolile cardiace, bolile neurodegenerative și cancerul. Stresul oxidativ contribuie, de asemenea, la îmbătrânire.

Vezi și: Cum să întrerupi postul intermitent în mod corect. Alimentele care ajută stomacul să revină la starea de digestie

Factori de risc

Radicalii liberi sunt produși în mod natural în organism prin procese precum exercițiile fizice și inflamațiile și pot fi expuși în mediul înconjurător prin surse precum ozonul, pesticidele, fumul de țigară, radiațiile și poluarea. Alcoolul poate contribui, de asemenea, la producerea de radicali liberi. Cercetările indică o legătură între dietele bogate în grăsimi sau în carbohidrați și stresul oxidativ.

Citește și: Lipsa somnului te face să te simți cu până la 10 ani mai bătrân. Ce spun experții despre impactul somnului

Foto: Freepik @atlascompany

Cum reducem stresul oxidativ

Expunerea la radicalii liberi și stresul oxidativ nu pot fi prevenite în totalitate, dar antioxidanții din alimente pot avea efecte protectoare asupra sănătății. Consumul zilnic a cinci porții de fructe și legume poate furniza organismului antioxidanții necesari, cum ar fi fructele de pădure, cireșele, citricele, prunele uscate, verdețurile cu frunze închise, broccoli, morcovii, roșiile și măslinele. Alte surse alimentare de antioxidanți includ peștele și nucile, vitamina E, vitamina C, turmericul, ceaiul verde, melatonina, ceapa, usturoiul și scorțișoara.

Pentru a preveni sau a reduce stresul oxidativ, alegerile unui stil de viață sănătos includ exerciții fizice regulate și moderate, evitarea fumatului pasiv, folosirea cu prudență a substanțelor chimice, conștientizarea problemelor de mediu, folosirea protecției solare, reducerea consumului de alcool și somnul suficient.

Exercițiile fizice regulate au fost legate de o durată de viață mai lungă, de mai puține efecte de îmbătrânire și de un risc redus de cancer și de boli. În plus, faptul de a fi conștient de mediul înconjurător și de a purta cremă de protecție solară poate ajuta la prevenirea deteriorării pielii de către lumina ultravioletă.

Stresul oxidativ apare atunci când radicalii liberi și antioxidanții sunt dezechilibrați, ceea ce duce la deteriorarea țesuturilor și la potențiale boli. Deși este imposibil de evitat complet expunerea la radicalii liberi, alegerile privind stilul de viață, cum ar fi dieta, exercițiile fizice și mediul înconjurător, pot ajuta la menținerea echilibrului și la prevenirea daunelor și a bolilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.