Demența este definită de pierderea funcționării cognitive și poate varia de la ușoară la severă. Aceasta poate afecta gândirea, amintirile și raționamentul - pe lângă abilitățile comportamentale „într-o asemenea măsură încât interferează cu viața și activitățile zilnice ale unei persoane”, explică experții americani de la Institutul Național american pentru Îmbătrânire (link direct sursa informației).

„Aceste funcții includ memoria, abilitățile lingvistice, percepția vizuală, rezolvarea problemelor, autogestionarea și capacitatea de a se concentra și de a acorda atenție.” Mai mult, unele persoane cu această afecțiune nu își pot controla emoțiile și personalitatea lor generală se poate schimba. În cel mai rău caz, persoana nu poate trăi singură și trebuie să depindă de ceilalți pentru a ajuta la activitățile de bază ale vieții.

Demența este o boală progresivă, mai frecventă pe măsură ce oamenii îmbătrânesc (aproximativ o treime din totalul persoanelor în vârstă de 85 de ani sau mai mult pot avea o formă de demență), dar nu este o parte normală a îmbătrânirii! Mulți oameni trăiesc și peste 90 de ani fără a avea niciun semn de demență.

Există mai multe forme diferite de demență, inclusiv boala Alzheimer, iar simptomele unei persoane pot varia în funcție de tipul de demență pe care-l  are. 

Câte tipuri de demență există

Numeroase tulburări și factori contribuie la dezvoltarea demenței. Tulburările neurodegenerative duc la o pierdere progresivă și ireversibilă a neuronilor și a funcționării creierului. În prezent, nu există remedii pentru aceste boli. Cele mai frecvente cinci forme de demență sunt:

1) Boala Alzheimer, cel mai frecvent diagnostic de demență la adulții în vârstă. Este cauzată de modificări ale creierului, inclusiv de acumulări anormale de proteine, cunoscute sub numele de plăci amiloide și proteine tau.

2) Demența frontotemporală, o formă rară de demență care tinde să apară la persoanele cu vârsta sub 60 de ani. Este asociată cu cantități sau forme anormale ale proteinelor tau și TDP-43.

3) Demența corpului Lewy, o formă de demență cauzată de depozitele anormale ale proteinei alfa-sinucleinei, numite corpuri Lewy.

4) Demența vasculară, o formă de demență cauzată de afecțiuni care afectează vasele de sânge din creier sau întrerup fluxul de sânge și oxigen către creier.

5) Demență mixtă, o combinație de două sau mai multe tipuri de demență. Este obișnuit ca persoanele cu demență să aibă mai multe forme de demență. De exemplu, multe persoane cu demență au atât boala Alzheimer, cât și demența vasculară.

Alte afecțiuni care dau simptome care seamănă cu demența

Alte afecțiuni care cauzează simptome asemănătoare demenței pot fi oprite sau chiar inversate cu tratamente. De exemplu, hidrocefalia cu presiune normală, o acumulare anormală de lichid cefalorahidian în creier, se rezolvă adesea cu tratament. În plus, afecțiunile medicale, cum ar fi stresul, anxietatea, depresia și delirul pot provoca probleme grave de memorie care seamănă cu demența, la fel ca și efectele secundare ale anumitor medicamente.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, multe alte afecțiuni care pot provoca demență sau simptome asemănătoare demenței. Aceste condiții includ:

- Boala cerealelor argirofile, o boală degenerativă frecventă, cu debut tardiv,
- Boala Creutzfeldt-Jakob, o afecțiune cerebrală rară,
- Boala Huntington, o boală cerebrală progresivă moștenită,
- Encefalopatie traumatică cronică, cauzată de leziuni cerebrale traumatice repetate,
- Demența asociată HIV, o boală rară care apare atunci când virusul HIV se răspândește în creier.

Suprapunerea simptomelor diferitelor demențe poate face dificilă obținerea unui diagnostic precis. Dar un diagnostic adecvat este important pentru a primi cel mai bun tratament.

Simptomele demenței

Simptomele demenței pot varia și pot include:
- Pierderi de memorie, judecată slabă și confuzie
- Dificultăți de vorbire, înțelegere și exprimare a gândurilor sau citire și scriere
- Faptul că se rătăcesc într-un cartier familiar
- Probleme cu gestionarea banilor în mod responsabil și plata facturilor
- Punerea de întrebări repetate
- Folosirea cuvintelor neobișnuite pentru a face referire la obiecte familiare
- Faptul că finalizează într-un timp mai lung execuția sarcinile zilnice normale
- Pierderea interesului pentru activități sau evenimente zilnice normale
- Halucinații sau faptul că au iluzii sau paranoia
- Faptul că acționează impulsiv
- Nu le mai pasă de sentimentele altor persoane
- Pierderea echilibrului și probleme de mișcare. 

Persoanele cu dizabilități intelectuale și de dezvoltare pot face, de asemenea, demență pe măsură ce îmbătrânesc, iar recunoașterea simptomelor lor poate fi deosebit de dificilă. Este important să luați în considerare abilitățile actuale ale unei persoane și să monitorizați schimbările în timp care ar putea semnala demența. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.