Cortizolul este un hormon steroid produs de glandele suprarenale, situate deasupra fiecărui rinichi. Acesta joacă un rol crucial în răspunsul organismului la stres, metabolismul glucozei, controlul tensiunii arteriale și reducerea inflamației.

De asemenea, este necesar pentru răspunsul de luptă sau de fugă, un răspuns natural la amenințările percepute. Producția glandelor suprarenale este reglată de glanda pituitară, o glandă mică de la baza creierului, care trimite un semnal glandelor suprarenale pentru a produce cantitatea corectă de cortizol atunci când se trezesc, fac exerciții fizice sau se confruntă cu stresul. Un bilanț echilibrat al cortizolului este esențial pentru sănătatea generală, iar prea mult sau prea puțin poate duce la probleme de sănătate.

Ce se întâmplă când organismul produce prea mult sau puțin cortizol

Cortizolul este un hormon care reglează funcțiile organismului. Cu toate acestea, anumite afecțiuni, precum sindromul Cushing și boala Addison, pot duce la niveluri excesive sau insuficiente.

Simptomele cortizolului în exces includ creșterea în greutate, pielea fragilă, acneea și perioadele menstruale neregulate. Cortizolul insuficient poate provoca oboseală, greață, vărsături, scădere în greutate, slăbiciune musculară și dureri abdominale. Dacă apar aceste simptome, medicii pot recomanda analize de sânge pentru a măsura nivelurile de cortizol.

Răspunsul natural al corpului la stres

Hipotalamusul, o regiune de la baza creierului, declanșează un sistem de alarmă atunci când este percepută o amenințare. Acest sistem, declanșat de semnale nervoase și hormonale, determină glandele suprarenale să elibereze hormoni precum adrenalina și cortizolul.

Adrenalina crește ritmul cardiac, tensiunea arterială și energia, în timp ce cortizolul crește glucoza din sânge, îmbunătățește utilizarea glucozei de către creier și crește disponibilitatea substanțelor pentru repararea țesuturilor.

Acesta încetinește funcțiile care ar fi neesențiale sau dăunătoare într-o situație de luptă sau de fugă, modifică răspunsurile sistemului imunitar și suprimă procesele digestive, reproductive și de creștere.

Sistemul de răspuns la stres al organismului este de obicei autolimitat, dar atunci când factorii de stres sunt constanți, reacția de luptă sau de fugă rămâne activată. Activarea pe termen lung a sistemului de răspuns la stres și expunerea excesivă la cortizol pot perturba procesele organismului, crescând riscul diferitelor probleme de sănătate, inclusiv anxietate, depresie, probleme digestive, dureri de cap, tensiune musculară, boli de inimă, atac de cord, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, probleme de somn, creștere în greutate și probleme de memorie și concentrare. Prin urmare, este esențial să învățăm modalități sănătoase de a face față factorilor de stres din viață.

Citește și: Cauzele și simptomele durerii cronice. Cum să gestionăm durerea cronică prin modificări ale stilului de viață

Foto: Freepik @The Yuri Arcurs Collection

Cauze ale nivelului ridicat de cortizol

Hipotalamusul din creier reglează nivelurile de hormoni, în special cortizolul, prin intermediul axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale. Atunci când nivelurile de cortizol sunt scăzute, hipotalamusul eliberează hormonul de eliberare a corticotrofinei (CRH), care declanșează eliberarea hormonului adrenocorticotropic (ACTH) de către glanda pituitară anterioară. ACTH determină apoi glanda suprarenală să creeze și să elibereze mai mult cortizol.

Stresul determină glandele suprarenale să elibereze hormoni, inclusiv adrenalină și cortizol, ca parte a răspunsului "luptă sau fugi". Acest răspuns crește ritmul cardiac și energia, pregătind organismul pentru situații potențial periculoase. Cortizolul ajută la limitarea funcțiilor inutile în timpul acestor situații de "luptă sau fugi".

Cu toate acestea, stresul constant poate duce la expunerea pe termen lung la cortizol și alți hormoni de stres, având un impact negativ asupra funcțiilor corporale și crescând riscul de probleme de sănătate, cum ar fi bolile de inimă, problemele pulmonare, obezitatea, anxietatea, depresia și multe altele.

Problemele glandei pituitare pot determina glanda pituitare să producă prea puțin sau prea mult hormoni, inclusiv ACTH, care declanșează glandele suprarenale pentru a elibera mai mult cortizol. Nivelurile ridicate de cortizol pot rezulta din hiperpituitarism, tumori hipofizare benigne și tumori benigne sau maligne ale glandelor suprarenale.

Tumorile glandelor suprarenale pot provoca, de asemenea, durere sau plenitudine în abdomen dacă exercită presiune asupra organelor din apropiere.

Efectele secundare ale medicamentelor pot crește, de asemenea, nivelurile de cortizol, unele studii arătând o legătură între contraceptivele orale și nivelurile de cortizol din sânge. 

Găsirea dozei potrivite și administrarea corticosteroizilor conform prescripției pot ajuta la reducerea riscului de a dezvolta niveluri ridicate de cortizol. Este esențial să opriți medicamentele cu steroizi fără a le reduce treptat sau fără a consulta un medic înainte de a le întrerupe.

Vezi și: Alimentele esențiale pentru sănătatea ochilor. Conțin nutrienții care te protejează împotriva degenerescenței maculare

Despre corticosteroizi

Corticosteroizii sunt versiuni sintetice ale cortizolului, prescrise de medici pentru a trata afecțiuni inflamatorii precum astmul și psoriazisul, chiar dacă organismul produce suficient cortizol. Acestea au efecte antiinflamatorii și sunt utilizate pentru a trata o varietate de boli, inclusiv boala inflamatorie intestinală și afecțiuni ale pielii precum psoriazisul. Steroizii anabolizanți, pe de altă parte, sunt utilizați pentru a construi mușchi fără prescripția unui medic.

Efectele secundare ale corticosteroizilor sunt frecvente, mai ales dacă sunt luați pentru o perioadă lungă de timp. Tratamentul pe termen lung poate duce la subțierea pielii, osteoporoză, apetit crescut și creștere în greutate, glicemie ridicată sau diabet, schimbări rapide ale dispoziției, depresie sau gânduri suicidare, creșterea șanselor de infecții, afecțiuni oculare precum glaucomul și cataracta și hipertensiune arterială.

Este important să întrebați medicul dumneavoastră despre durata tratamentului și despre cum să gestionați simptomele recurente sau efectele secundare ale medicamentelor. Farmacistul dumneavoastră vă poate oferi, de asemenea, sfaturi în această privință.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.