Tristețea face parte din noi, din felul nostru de a fi, din gândurile noastre, indiferent de vârstă. Iar studenții, ”boboci”, în ani mai mari, masteranzi sau chiar doctoranzi pot să cadă în ghearele depresiei, una dintre afecțiunile ce în ultima vreme a ”prins” teren în acceptarea, măcar parțială a unei condiții psiho-emoționale.

Cum se manifestă și ce putem face să nu cădem în plasa depresiei 

”Atunci când se acutizează și noi vedem doar tristețe în jurul nostru, avem nevoie să vorbim cu un om care să ne ajute să ieșim din această seductivă tristețe.

Partea cea mai importantă la ieșitul din depresie este caracterizat prin trei direcții:

- să știi de ce îți dorești să ieși;

- să îți dorești să ieși pentru tine;

- să îți dorești să nu te mai întorci niciodată în depresie”, a explicat psihologul Radu Leca, în exclusivitate pentru DC Medical.

Mai mult, psihologul susține că există foarte mulți pacienți care, ”odată ce au intrat în depresie, datorită faptului că tristețea este seductivă, înlocuiesc fericirea cu tristețea și se simt fericiți doar când sunt triști și atunci le este foarte greu, dacă nu imposibil, să iasă din depresie”, dar mai ales că aceștia se află la numai câțiva pași de o depresie majoră.

”Din clipa în care subiectul, respectiv persoana care este diagnosticată cu depresie, primește satisfacție din tristețe ne aflăm într-o zonă extrem de periculoasă, fiindcă de aici până a intra într-o depresie majoră nu mai sunt decât câțiva pași și, evident, avem o structură hormonală care se activează sau/și mai multe elemente ce vin drept sursă a depresiei – un divorț, un eveniment de tipul unui accident auto, o datorie din punct de vedere pecuniar pe care nu o poți acoperi, un consum de stupefiante de mare risc sau un consum ciclic de alcool.

Dacă noi vrem să prevenim depresia și să nu avem nicio legătură cu boala în sine, cu tulburarea afectivă, pe care oamenii o numesc popular boală, noi trebuie să gândim o structură 100% corectă care nouă ne oferă posibilitatea nu doar de prevenție, ci și de evoluție psiho-emoțională”, a mai spus Leca.

Concret, este vorba de ceea ce facem, cum facem și când facem ca nouă să ne meargă lucrurile la ”casa sufletului”:

- De ce suntem mulțumiți

- Când suntem mulțumiți

- Cine ne mulțumește și de ce.

- Când acceptăm mulțumirea, toate lucrurile pe care le acceptăm ne ajută pe noi să evoluăm.

”Dacă ar fi să fim foarte sinceri, am putea spune că tristețea apare din nemulțumire, când ajungi ca student, fie că ești la Medicină, fie că ești la Politehnică, la o structură tehnică, trebuie să te gândești foarte clar ce anume te face pe tine mulțumit. Și dacă își dai seama și conștientizezi gradul tău de mulțumire, atunci tu vei fi într-o siguranță emoțională.

Dacă accepți nemulțumirea în viața ta, cu siguranță lucrurile vor evolua într-o direcție total diferită și atunci vei intra în contact cu depresia, ea te va face să te îndepărtezi de realitate, să nu mai faci față structurii academice și să îți dorești, din ce în ce mai mult, să faci orice altceva.

Depresia aceasta conține schimbări de decizii, respectiv un student bun se poate răzgândi peste noapte, în prezența depresie, spunând în felul următor: Eu simt că nu este pentru mine sau nu mă mai regăsesc în ceea ce fac.

Boala este cea care ia decizii în locul studentului afectat de depresie și boala este cea care îi sugerează cumva, datorită lipsei de implicare, apariția demotivării, că facultatea sau universitatea la care a accesat și la care a intrat cu o notă mare, nu mai este bună pentru el.

De ce? Fiindcă boala spune în felul următor: Îmi dau prea multă energie pe ceva ce lui o să-i facă bine, respectiv persoanei, și mie o să-mi facă rău, adică nu o să pot să îl îmbolnăvesc mai tare. Dacă boala ar avea conștiință de sine, atunci am privi-o ca pe o persoană nouă, aflată în interiorul nostru, ce se dezvoltă în baza tuturor tipurilor de tristețe pe care noi le acumulăm”, a mai spus Radu Leca.

Momentul declanșării depresiei

O privire retrospectivă asupra vieții fiecăruia poate să scoată la iveală momentul în care o afecțiune s-a declanșat. 

Același lucru se poate pune în aplicare și în cazul studentului cu depresie, care deși una susține, gesturile și atitudinea lui față de întregul context arată o cu totul altă perspectivă.

”În conformitate cu momentul în care se declanșează depresia ținând cont de faptul următor: ce simt, când simt și cum simt studentul își dorește să afirme oricând și oriunde că este mulțumit de sine, că nu are nicio problemă, că este 100% în regulă și că evoluează.

Numai că notele și tot ceea ce înseamnă structura academică demonstrează clar și foarte clar că nivelul lui a scăzut foarte mult în ultimele luni, ceva îl face să dea în spate și că avem nevoie, în mod real, de ajutor pentru el”, susține psihologul.

Sfat pentru colegii psihologi universitari

”Va veni vreun psiholog să vorbească cu studentul”, se întreabă retoric Radu Leca.

”Poate, nu este obligatoriu. Eu unul, fiind și psihologul Universității Politehnica din București, merg și mai vorbesc cu studenții încercând să îmi dau seama care dintre ei are nevoie de prezența și ajutorul meu”, ne-a spus Leca.

De altfel, acesta a lansat și o recomandare pentru psihologii universitari și anume ”să iasă din birou și să meargă la facultățile pe care le păstoresc și să vorbească în cadrul sesiunilor de informare cu studenții din toți anii, nu doar din anul I, să aibă întâlniri cu grupe în așa fel încât să vizualizeze tipurile de studenți care fac parte din acele grupe. 

Iar în baza unei noțiuni destul de complicate – analiză și evaluare comportamentală – să poată găsi persoanele care sunt în interiorul tulburării de anxietate și în cazul tulburări denumite popular depresie”, a mai spus psihologul Radu Leca.

Potrivit lui Radu Leca, tulburarea de depresie te face să nu îți dorești să mai faci nimic în viața ta.

”Te îndepărtează de oamenii din jur, de familie, vei începe să ai probleme cu toți cei din jurul tău, de la zgomotele mici la cele mari, de la un simplu plescăit la toate elementele care fac parte din structura de familie, ce ai de făcut și când, tipuri de responsabilități și, evident, învățatul”, a mai spus psihologul.

Mai mult, specialistul a ținut să sublinieze faptul că ”depresia nu alege”, aceasta apare și la studenții de anul I, dar și la masteranzi sau doctoranzi.

Explicația acestuia este că avem de-a face cu ”o sensibilitate sau cu o neputință/nemulțumire care sapă adânc în conștiința studenților”.

Această ”săpare emoțională” aduce, de la sine, trei non-beneficii:

- Conexiunea cu realitatea, o distruge

- Conexiunea cu propriul sine, îl distruge

- Conexiunea cu viitorul, și aceasta este distrusă.

”Din secunda 2, când conexiunea cu viitorul a fost compromisă avem de-a face cu o luptă inegală.

Nu avem cum să ne luptăm cu o persoană care nu își mai vede viitorul și acela este momentul în care avem nevoie de intervenție terapeutică specială și ajutor din partea psihiatru”, a precizat psihologul.

Ce sfaturi are psihologul pentru părinții acestor studenți

Potrivit lui Radu Leca, lucrurile sunt clare pentru părinți, aceștia trebuind să urmărească ”cele 5 elemente” care conduc la ideea de episod depresiv:

- Privirea în gol

- Lipsa poftei de mâncare

- Apariția insomniilor

- Scăderea în greutate

- Irascibilitatea.

”Tristețea cu irascibilitatea, incredibil, dar adevărat, fac parte din același tablou complet al depresiei. Subiectul este trist și atunci când vrei să intri în contact cu el, devine irascibil.

El devine irascibil datorită faptului că este neputincios în fața ta, se simte dominat, se simte violat emoțional, fiindcă nu poate face față niciunui tip de răspuns la întrebările pe care tu i le adresezi, se simte dat la o parte din interiorul familiei, iar tot ceea ce visează este un colț de liniște pe care să îl fabrice și unde să aibă un oarecare succes”, a mai spus Leca.

De altfel, acesta a subliniat că subiectul depresiv se îndepărtează de familie și își crează universul său, iar acolo are succesul la care ascede.

”Această ascensiune psiho-emoțională îl va ajuta să nu intre complet în depresie. Și îl va ajuta să facă față tipului de realitate, parțial, din punctul meu de vedere, ce se află în jurul său.

Părintele de student intrat în depresie trebuie să îi ofere mai mult decât prietenia”, a mai spus Leca.

De asemenea, acesta a punctat trei direcții importante spre care relația părinte – student trebuie să se îndrepte.

- Program realizat împreună, chiar și sub forma cererii de ajutor în luarea unei decizii aparent banale, în așa fel încât se face un program comun.

- Vizitele la alte rude. ”Este foarte important acest aspect, fiindcă vom vedea unde cedează studentul. Ce anume îl enervează, o vârstă anume, un miros anume, o mâncare anume, o discuție”, a explicat Leca.

- Legătura părintelui cu copilul, prin intermediul bisericii sau al duhovnicului. ”Nu trebuie să eludăm prezența credinței din viața noastră, indiferent dacă suntem creștini-ortodocși, catolici sau simpli creștini, indiferent de tipul pe care îl accesăm, inclusiv reformații. Noi avem nevoie să fim obiectivi în ceea ce privește conexiunea copilului cu credința, cu religia și ulterior cu biserica și ritualurile.

În acest fel vom putea să oferim un procentaj de ajutor, mic, iar părinții vor fi cumva triști că doar atât se poate, 5-7% de susținere, pentru că atât se poate pe cele trei elemente”, a explicat psihologul.

Mai mult, acesta a subliniat că în funcție de fiecare caz în parte se pot ”formula” alte elemente, însă un lucru este de reținut, acela că ”avem un stat (n.r. status), iar acesta trebuie să înceapă nu cu răbdare, fiindcă toată lumea vorbește despre răbdare în psihologie, eu nu vorbesc despre răbdare, ci despre strategie. Răbdarea ajunge să fie urâtă”, a explicat psihologul.

Astfel, în opinia lui Radu Leca, ”părintele trebuie să fie îndeajuns de strategic, încât să îl ajute pe student să depășească majoritatea elementelor negative, pe parte de simptomatologie pe care le vizualizează prin puterea sa”, mai mult, sfatul pentru părinți este acela de a cere chiar ei ajutorul unui psiholog.

”Trebuie neapărat acest lucru, în special pentru ei, iar ulterior pentru student. Acesta, mai apoi va ajunge în cabinetul de psihologie unde se va deschide”, a subliniat Radu Leca.

 Vezi și: Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), balaurul zilelor noastre. Leca: Nu vă lăsați manipulați! Până în 2018 aveau 5% dintre români, acum au peste 50%

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.