Cancerul ovarian, "ucigașul silențios", fără simptome. Achimaș-Cadariu, despre tratament și mutațiile BRCA 1 și BRCA2: Supraviețuire de peste 90%

Cancerul ovarian - FOTO: Freepick
EXCLUSIV
Cancerul ovarian este diagnosticat în stadii tardive ale bolii și astfel scad șansele de supraviețuire.

Cancerul ovarian afectează femeile de toate vârstele, însă incidența mai crescută este în rândul doamnelor care au ajuns la menopauză. Nu există teste de screening pentru a depista boala din timp, astfel că pacientele care se prezintă la medic sunt diagnosticate destul de târziu cu cancer ovarian.

Care sunt simptomele cancerului ovarian

Prof. dr. Patriciu Achimaș- Cadariu a explicat în exclusivitate pentru DC Medical despre incidența cancerului ovarian și care sunt semnele care le trimit pe femei în cabinetele medicilor.

”Este numit ucigașul silențios, silent killer, tocmai pentru că este o boală fără simptome și, din păcate în momentul în care apar primele simptome, boala este în stadii avansate și principala consecință a cererilor pe care le-am afirmat o reprezintă faptul că între două treimi și trei sferturi din cazuri sunt diagnosticate în stadii foarte avansate, 3 C și 4 asta  e o caracteristică a bolii.

Majoritatea cazurilor apar după instalarea menopauzei și cel mai frecvent simptom este o femeie cu un abdomen mărit de volum cu ascită (n.r. semn a deteriorării ficatului). Și întotdeauna când avem o situație de acest gen trebuie să luăm în primele 3-4 diagnostice și cancerul ovarian.

Există și un grup de femei la care putem identifica apariția acestei boli și acest grup este cel care are o mutație genetică cunoscută și să zicem destul de mult prezentă în media, de la actrița Angelina Jolie.

Mutațiile BRCA 1 și BRCA2.

La femeile care au mutații și de acest gen știm că această boală poate să apară frecvent, astfel că putem face screening, deci să ne străduim să identificăm precoce apariția acestei boli și chiar să facem chirurgie profilactică la un moment dat în viața femeii, în raport cu dorința de obținere a unei sarcini.

Altfel nici un studiu nu ne arată că ar exista un screening eficient în populația generală”, a explicat în exclusivitate pentru DC Medical, prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

Simptomele cancerului ovarian pot fi asemănătoare cu cele ale altor afecțiuni. Atunci, medicii realizează investigațiile pentru a elimina alte boli.

”Când pacienta se prezintă la medic, de obicei simptomele sunt împrumutate de la alte aparate și sisteme prin creșterea volumului abdomenului, carcinomatoză și ascită. Simptomele de obicei sunt digestive, rareori, apar sângerări pe cale vaginală.

În funcție de tipul de tumoră sunt foarte multe subtipuri de tumori ovariene, simptome ale aparatului urinar, deci nu sunt neapărat specifice în sfera genitală feminină. Asta ține, să zicem, partea de de diagnostic”, a mai explicat medicul.

prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu - FOTO: Facebook: Patriciu Achimaș-Cadariu

Vezi și: Aftele bucale, cauze și tratament. Medic: Persoana se simte atacată printr-o remarcă negativă sau critică, ce îi provoacă o suferinţă superficială, dar vie, deranjantă

Terapia în cancerul ovarian

Nu întotdeauna chirurgia este fezabilă. Există alternativa în care după biopsie, care stabilește natura bolii, se începe unul dintre tratamentele sistemice deja consacrate și se revine cu o intervenție chirurgicală ”de interval” după un anumit număr de cicluri de tratament sistemic, prin care se îndepărtează leziunile rămase.

”E o boală avansată și foarte agresivă cum este cancerul ovarian, necesită o terapie pe măsură. Terapia combină chirurgia și o combinație de tratamente sistemice. Sigur, până la un punct era chimioterapia. În ultimii ani au apărut și alte tipuri de medicamente.

Chirurgia este una extensivă. Dacă e posibil, e ideal ca de la bun început să se îndepărteze tot ceea ce e vizibil la nivelul abdomenului. Boala se împrăștie în toată cavitatea peritoneală, toată cavitatea abdominală, ceea ce face ca acest tip de chirurgie să fie una complexă și care se face în centre specializate, urmată sigur de tratament sistemic.

Uneori, chirurgia nu poate să fie realizată optimal, spunem noi, adică cu rest tumoral zero, adică cu îndepărtarea tuturor maselor tumorale vizibile astfel încât resturile tumorale să nu mai existe și atunci când nu se poate face chirurgia în prin timp se poate începe cu chimioterapie, cu tratamente sistemice urmate de chimioterapie.  

În ultimii ani, pe lângă derivații de platină și taxani care reprezintă partea de chimioterapie, au apărut medicamentele antiangiogenetice, deci care luptă împotriva formării de către tumoare a  vaselor de sânge, medicament utilizat și în alte localizări.

Rolul medicamentelor este să țintească specific mutațiile BRCA. Aceste medicamente uneori se pot administra și înainte de operație, așa cum am precizat cel mai frecvent după intervenția chirurgicală.

Toate aceste noi tratamente sistemice au îmbunătățit rata de supraviețuire a acestor paciente”, a mai precizat prof. dr. Achimaș-Cadariu.

Vezi și: Creierul, afectat de anticorpii produși de COVID, nu de virusul direct: Atac asupra celulelor care căptușesc vasele de sânge ale creierului. Duce la inflamații și leziuni

Rata de supraviețuire, în funcție de stadiul de diagnostic al bolii

Statisticile arată că doar 45% dintre femeile cu cancer ovarian sunt susceptibile de a supravieţui timp de cinci ani, comparativ cu până la 89% din femeile cu cancer de sân.

”Raportat la stadiile avansate în care se diagnostichează cel mai frecvent boala, prognosticul este rezervat. Putem obține cu un tratament civilizat, la stadii avansate, undeva la 4 ani de supraviețuire. La stadii incipiente putem obține o supraviețuire de peste 90%, dar cu tratamentele combinate, chirurgie și tratamente sistemice putem merge undeva către 4 ani medii.

Vedem tot mai frecvent paciente, care cu un tratament de întreținere de lungă durată depășesc 5 ani poate ajung chiar și către 10 ani de zile. Chirurgia e una de mare amploare, tratamentele sistemice au și ele efecte secundare. Calitatea vieții în timpul tratamentului este una și a serios afectată”, a mai explicat prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

Vezi și: Răul de mișcare, cum se manifestă și cum poți scăpa de senzație. Medic: Te naști cu el, are o componentă genetică

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

AVC: Trei factori de risc majori. Doi provoacă AVC sever

Crossuri externe

pixel