Cancerul hepatic se dezvoltă atunci când există ceva care afectează ADN-ul celulelor hepatice sănătoase, însă cauzele exacte care pot duce la cancerul hepatic sunt puțin cunoscute.

Ceea ce se știe însă este existența unor factori care țin de stilul de viață, modificabil, dar și a unor factori nemoficabili, care cresc riscul de apariție al cancerului hepatic.

Astfel, factorii nemodificabili sunt:

- sexul

- etnia

- hepatitele cronice virale

- ciroza

- ereditatea în privința afecțiunilor hepatice.

Factorii modificabili sunt:

- consumul în exces de alcool

- fumatul

- obezitatea

- diabetul zaharat de tip 2, arată cancer.org.

Cancerul hepatic, tipuri

Cel mai frecvent tip de cancer hepatic este carcinomul hepatocelular, care reprezintă în jur de 80% dintre cancerele hepatice, potrivit Sanador.

Colangiocarcinomul, dezvoltat în celulele canalului biliar, are o incidența de 10-20% din numărul total de cazuri, iar angiosarcomul, care apare la 1% dintre cazuri, se dezvoltă în celulele vaselor de sânge ale ficatului și este cu o dezvoltare rapidă.

Cel mai rar întâlnit tip de cancer hepatic este carcinomul hepatocelular fibrolamelar.

Vezi și: Hipertensiunea arterială, boala care ucide. Anca Tâu: Nu există simptome. Unii află că sunt hipertensivi abia după ce suferă un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral

Cancerul hepatic, simptome

Cancerul hepatic, în stadiile incipiente nu prezintă semne sau simptome, în majoritatea cazurilor. Însă, atunci când acestea apar pot include:

- scăderea în greutate fără a încerca

- pierderea poftei de mâncare

- dureri abdominale superioare

- greață și vărsături

- slăbiciune generală și oboseală

- umflături abdominale

- decolorarea galbenă a pielii și a albului ochilor (icter)

- scaune albe, calcaroase, potrivit Mayo Clinic.

În ceea ce privești diagnosticarea cancerului hepatic, aceasta de face de către medicul specialist, în urma unor teste de sânge și investigații imagistice.

Astfel, testele de sânge pentru cancerul hepatic sunt cele care verifică enzimele hepatice, proteinele și alte substanțe, iar în urma acestora se va indica dacă ficatul este sănătos sau deteriorat.

Investigațiile imagistice pot include:

- ultrasunete

- tomografie computerizată

- RMN

- angiografie

- biopsie

- colangiopancreatografie retrogradă endoscopică

- colangiografie transhepatică percutantă.

Cancerul hepatic, tratatament

Tratamentul cancerului hepatic se stabilește în funcție de fiecare pacient în parte, în funcție de simptomele prezentate, dar și de stadiul cancerului hepatic și al stării de sănătate al pacientului.

Astfel, principalele opțiuni de tratament pot include:

- intervenția chirugicală, care poate fi și minim invazivă, atunci când situația o permite

- radioterapie

- chemoembolizare

- radioembolizare

- terapia țintită.

”Abordul minim invaziv reprezintă efectuarea unei intervenții chirurgicale fără incizia clasică, ci cu ajutorul unor instrumente fine care se introduc în cavitatea abdominală prin niște incizii de 5 mm. Există două tipuri de abordare minim invazivă, chirurgia laparoscopică și chirurgia robotică. Amândouă sunt fezabile în chirurgia hepatică, cu un mic avantaj al chirurgiei laparoscopie, datorită costurilor”, a declarat dr. Ionuț Duduș, medic specialist chirurgie generală, la Digi 24.

Potrivit chirurgului, aceste aborduri minim invazive sunt indicate în ”cazuri bine selecționate și care maximizează beneficiile aduse de acest tip de chirurgie. Mă refer aici la tumorile chistice benigne hepatice, chistul seros, chistul hidatic hepatic și tumorile solide hepatice, atât benigne, adenomul, hemangiomul sau hiperplazia nodulară focală, cât și tumorile maligne, în hepatocarciom și în metastazele hepatice după cancerul colorectal.

De asemenea, în ultima vreme apare din nou o indicație specială și anume transplantul hepatic și la colectarea grefei hemificatului drept sau stâng, în transplantul hepatic de la donator viu”, a mai spus chirurgul.

Totodată, medicul a prezentat și care sunt beneficiile acestui tip de intervenție, astfel, pe lângă aspectele estetice, principalul avantaj în reprezintă recuperarea mai rapidă a pacientului, cu normalizarea probelor hepatice și cu începerea alimentației ”per os” a doua zi după intervenție, cu necesar de terapie a durerii mult mai mică, deci și o perioadă de spitalizare mult mai scurtă.

Riscurile abordului minim invaziv

În ceea ce privește riscurile care pot să apară în cazul unei abordări minim invazive pentru tratarea cancerului hepatic, medicul afirmă că ”principalele riscuri sunt legate de sângerarea intraoperatorie, mai ales în cazul ficatului cirotic, de diseminare tumorală, atunci când tăiem prin tumoră, fără să vizualizăm corect această tumoră sau de recidivă locală în cazul rezecțiilor fără limită chirurgicală.

Ca limitare sunt nodulii situați în segmentele posterioare ale ficatului și care sunt greu abordabili prin abordul minim invaziv sau tumorile care necesită rezecții vasculare complexe, cu reconstrucții”, a mai spus chirurgul, precizând că aceste limitări, ”la nivel mondial sunt aproape nule”.

Vezi și: Lupta împotriva cancerului, învinsă fără chimioterapie. Cum s-a vindecat un bărbat al cărui cancer s-a răspândit în tot corpul: A fost un șoc total

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.