Trecerea prin COVID-19 a adus pentru mulți pacienți, în special pentru cei care au avut simptome severe, sechele și mulți specialiști au numit asta "long-COVID", adică Covid de lungă durată.

Un studiu al Asociației "din Grijă pentru Client", realizat în luna ianuarie, arată că după aproape doi ani de pandemie, trecerea prin boală nu va fi nici pe departe cea mai mare problemă cu care ne confruntăm. Afecțiunile medicale post Covid, resimțite de o mare parte din pacienți, au influențat sănătatea noastră mentală pe termen lung, de aici a ieșit și termenul "long-COVID".

Peste jumătate dintre respondenții studiului, pacienți au trecut prin boală și care prezintă afecțiuni post-Covid, mai exact 57%, spun că se confruntă cu oboseală cronică.

"Pe primul loc avem oboseala cronică (56,8%), urmată de simptome psihologice, ca depresie, tulburări de somn (45,5%). Mai avem în jur de 36% - 37% afecțiuni respiratorii, cardiovasculare și dureri articulare și cel puțin 1 din 5 persoane s-au plâns de afecțiuni respiratorii, cardiovasculare și dureri musculare.

Mai sunt problemele neurologice și căderea părului, care s-au întâlnit la fel de des", a declarat Voichița Cosmina Meseșan, coordonatorul studiului, în direct la B1 TV.

O mulțime dintre oamenii care au trecut prin COVID-19 în acești doi ani nu au mers la medic pentru o evaluare. Întrebată cum motivează oamenii acest lucru, Voichița Cosmina Meseșan a completat că: "există oameni... aproximativ 40% dintre respondenți nu au făcut nicio investigație, nu au luat niciun tratament, deși prezintă unul sau două dintre simptome".

În plus, numărul celor care au mers la o evaluare completă post Covid este de doar 29%.

Adevărul despre slănina cu ceapă. Cât de bună e pentru organism. Vlad Ciurea: Acesta e răspunsul!

Banala lipsă a gustului sau mirosului, o problemă neurologică

"Mulți nu au informarea corectă, nu știau că aceste simptome sunt destul de grave. De exemplu, inclusiv banalul fapt că nu avem gust sau miros reprezintă o problemă neurologică și aici avem nevoie de informarea medicilor și specialiștilor. Oamenii își fac informarea de pe social media în proporție de peste 60% și doar 1 din 4 pacienți a precizat că una dintre sursele de informare este medicul specialist și aș vrea să punctez că este vorba despre cei cu probleme", a completat ea.

Conform studiului, în momentul trecerii prin boală, doar 1 din 5 persoane chestionate a fost vaccinată cu o singură doză sau cu schema completă, mai mult de jumătate nu erau vaccinați și 30% au fost infectați înainte ca vaccinul să fie disponibil pentru ei.

În plus, întrebată dacă pacienții merg la psiholog atunci când întâmpină probleme, coordonatorul studiului a spus că "sunt foarte puțini".

"Sunt foarte puțini, undeva sub 8%, deși simptomele psihologice sunt întâlnite la aproape jumătate din cazuri. Aici avem o reticență destul de mare și pe lângă simptomele psihologice cauzate de COVID-19, sunt și cele cauzate de toată această pandemie și incertitudine (...) 9 din 10 pacienți spun că au nevoie de surse de informare care să informeze pacientul", a mai spus ea. 

Ce se întâmplă în corp după COVID. Pneumolog, semnal de alarmă: NU-şi mai revin!

Camelia Pescaru, medic primar pneumolog la Spitalul "Victor Babeş", din Timişoara, a vorbit, pentru RoVaccinare, despre categoriile de pacienţi care ajung la recuperare şi despre cum se face aceasta.

În ceea ce privește simptomatologia, "dificultăţi respiratorii sau oboseală extremă, este prezentă chiar şi după ce testul PCR este negativ, iar temerea pacienţilor este că nu-şi mai revin", a subliniat medicul pneumolog. 

"Unii pacienţi care ajung la recuperare post-COVID, după ce au fost internaţi pe secţii sau la Terapie Intensivă, pur şi simplu nu mai ştiu să meargă. După atâta stat în pat, ei se decondiţionează muscular şi nu mai au puterea să se ridice singuri. Cu ajutorul recuperării medicale, ei învaţă din nou să respire, să-şi controleze mişcările. Totul trebuie făcut cu prudenţă. Programele trebuie individualizate în funcţie de pacient, de starea lui clinică şi biologică, de comorbidităţile pe care le are", a declarat medicul.

La recuperare apelează atât pacienţii din secţiile de pneumologie sau infecţioase ale spitalelor, cât şi cei care nu sunt internaţi, a mai spus Camelia Pescaru, care a completat că procesul este unul complex. 

Se fac exerciţii de tonifiere a musculaturii respiratorii, cât şi a celei scheletice, a membrelor, precum şi a statusului funcţional. 

"Pentru pacienţii care nu au tulburări de echilibru se face un tip de reabilitare respiratorie, iar pentru cei care nu se pot ridica din pat se face mobilizarea pacientului mai întâi în pat. Cu ajutorul kinetoterapeuţilor, învaţă, practic, să facă primii paşi. La pacienţii care suferă de anxietate sau depresie se apelează şi la psihologul spitalului, iar dacă există şi o afectare neurologică, avem şi medic neurolog care ne ajută la evaluare şi la stabilirea conduitei terapeutice", a mai spus ea.

Exerciţii respiratorii pentru recuperare. Unde le găsești

"Ei au şi comorbidităţi multiple, cardiovasculare, care trebuie corect evaluate şi tratate. O mare parte dintre ei au o afectare a statusului glicemic. La unii se agravează diabetul, la alţii apare diabetul. Cu menţiunea că la aceştia din urmă diabetul este temporar", a mai spus ea. 

Monitorizare şi pentru pacienţii cu forme uşoare O formă uşoară de COVID-19 nu e o garanţie că pacientul va scăpa ieftin. Mulţi dintre cei cu forme uşoare acuză apoi o stare de oboseală care trebuie monitorizată. 

"Pentru cei care nu doresc să se interneze există platforma Pneumocontrol. Aici pot fi găsite şi exerciţii respiratorii descrise în detaliu şi filmuleţe prin intermediul cărora pacienţii sunt învăţaţi cum să facă aceste antrenamente", a mai spus medicul. 

Medicul recomandă ca pacienţii să fie ghidaţi de specialişti, chiar şi telefonic, şi menţionează că exerciţiile nu se fac toate odată, ci se selectează doar câteva, care se execută cu pauze între ele.

Cum să slăbești dormind. Obiceiuri de somn care te pot ajuta să scapi de kilogramele în plus

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.