Boala arterială periferică la nivelul membrelor inferioare este o afectare ce apare ca urmare a fluxului sanguin insuficient la nivelul țesuturilor. În contextul depunerii în peretele vascular arterial de colesterol și calciu, în cadrul procesului numit aterogeneză, se produce o îngustare treptată a diametrului vasului de sânge.

Când această îngustare atinge un punct critic, fluxul sanguin către țesuturile irigate de vasul respectiv scade, cu suferință secundară, care poate pune în pericol viabilitatea mușchiului. În scenariile pesimiste, boala poate evolua cu necroză, stadiu care ar putea impune necesitatea efectuării amputației.

"Procedurile vasculare periferice sunt intens solicitate, lumea se teme de bisturiu, de chirurgia deschisă. Intervențiile endoscopice le putem spune, ar fi soluția dorită și de pacient, și de medic, cel care urmărește un rezultat mai bun, cu mai puține suferințe, riscuri pentru pacient", a spus jurnalistul Val Vâlcu.

"Boala arterială periferică actual, într-o medicină modernă, se diagnostichează și se tratează în laboratorul de cardiologie intervențională.

Într-o primă etapă, vizualizarea arborelui arterial, îngustărilor la nivelul vaselor periferice se face prin arteriografie, care într-adevăr, este o procedură minim-invazivă, endoscopică, cu anestezie locală la nivelul mâinii, intrăm cu un cateter foarte mic până la nivelul vasului principal al organismului, în aorta abdominală se injectează substanță de contract și se vizualizează arborele arterial de la nivel abdominal până în vârful degetelor.

Cu această ocazie observăm îngustările, opririle vasculare la diverse nivele și să ia o decizie terapeutică", a declarat medicul Andrada Bogdan, specialist în cardiologie intervențională la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate pentru DC Medical.

Ce aduce pacientul la medic

"Suferința, durerea de picior. Pacientul încearcă să meargă și observă că distanța de mers este din ce în ce mai redusă din cauza durerilor musculare, se plânge de picioare reci, se plânge de oboseală musculară și în cazurile severe începe să se plângă de leziuni tegumentare, de așa zisele degete negre și de durere care devine permanentă, zi și noapte.

Deci îl doare la efort inițial.

Tipic este pacientul bărbat, fumător, mai tânăr , 50-60 de ani. Sau pacienții vârstnici care pot fi și bărbați și femei cu boala aterosclerotică a vârstnicului", a mai spus medicul.

Simptomele trebuie investigate cu atenție, deoarece simptomatologia poate să fie extrem de variată.

Claudicația, simptomul tipic ce definește boala arterială periferică, se definește ca o senzație de oboseală, disconfort, crampe sau durere de origine vasculară ce apare în mușchii extremităților inferioare, indusă în mod constant de exercițiu și diminuată de repaus. De asemenea, pacienții se pot plânge de picioare „reci”, paloare sau cianoză la nivelul tegumentelor, parestezii, pot descrie leziuni ce nu se vindecă sau se vindecă foarte greu. Totuși, claudicația clasică se întâlnește la doar 10–35% din pacienți, restul prezentând dureri atipice, fiind asimptomatici sau prezentând ischemie critică de membru inferior, potrivit SANADOR.

Există o entitate particulară denumită ischemie critică de membru inferior, în care pacienții prezintă durere de repaus ischemică cronică (peste două săptămâni) asociată cu ulcere nevindecate sau gangrenă.

Tiparul pacientului român. "Pacientul român se prezintă la medic în stadii foarte tardive"

Întrebată dacă au pacienți care ajung la medic doar când s-au înnegrit degetele și când sunt semne vizibile și dacă, în general, pacienții acceptă durerea multă vreme, medicul a spus că "din păcate, ăsta este tiparul pacientului român cu boala arterială periferică. Pacientul român se prezintă la medic în stadii foarte tardive".

"Să vă dau un exemplu, sunt pacienți care fac ischemie acută, se duc la medic, se amputează distal un deget, două degete, trei degete la a 2-a, a 3-a amputație, li se recomandă să efectueze explorarea artereografică și abia atunci ajung la noi.

Este o problemă a medicului și o problemă de adresabilitate a pacientului. Pe de-o parte, educația noastră medicală nu face prevenție, iar pacientul român este extrem de puternic în fața durerii, rezistă foarte mult până la praguri avansate.

Pe de altă parte, sistemul nu este capabil să asimileze tot acest necesar de diagnostic și tratament.

Și de aici discrepanța. 

Acum 3 ani de zile am avut o curiozitate apropo de necesarul de arteriografii de membre inferioare la nivelul Bucureștiului și zonei limitrofe și raportat la datele statistice raportate de Societatea Europeană de Cardiologie, comparativ cu populația din această zonă a noastră, am avea un necesar cu factorii de risc cei europeni, nu cu profilul nostru aterosclărotic, care este mai prost, am avea un necesar de peste 100 de diagnostice numai în zona Bucureștiului, adică de arteriografii pe zi.

Vroiam să îmi fac o idee despre cât e necesar, știind cam cât facem la noi în Centru", ne-a explicat medicul Andrada Bogdan.

Altfel spus, în urma studiului făcut, ar trebui 30.000 de oameni investigați în fiecare an la o populație cum este cea a Capitalei.

Dacă pacientul rabdă în îndură durerea, se unge cu tot felul de creme, face băi la picioare, întârzie diagnosticul și se ajunge la amputație, gestul ultim și drastic de tratament, a mai spus medicul.

Nu în ultimul rând, un alt semn al bolii arteriale periferice este lipsa pulsului.

"Acest gest ridică suspiciunea. Absența pulsului este complet anormală și se pune diagnostic clinic", a conchis medicul.

Vezi mai multe în video:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.