Biopsie sau examen anatomopatologic. Medic: Diferența între ele e ca la vin. Una e să trimitem tot butoiul la analiză, alta e să scoatem un pahar
20 iun 2022, 18:25

biopsie - FOTO: Freepick
Biopsie și examen anatomopatologic sunt două tipuri de analize ale țesuturilor. Medicii explică diferența între cele două.

Biopsie sau examen anatomopatologic, care este diferența între cele două. Cu toții am auzit de termenul biopsie. Este un cuvânt înfricoșător, care de cele mai multe ori ne duce cu gândul la cancer. Medicul neurochirurg Goergian Ciobotaru explică ce diferă între o biopsie și un examen anatomopatologic.

Ce este examenul anatomopotatologic

Diagnosticul anatomopatologic în cancer este diagnosticul de certitudine. Prin analizarea macroscopică și microscopică a piesei de biopsie din tumoră se va pune anatomopatologic diagnosticul de certitudine în cancer și se va stabili natura clară a masei tumorale care poate fi benignă sau malignă.

Scopurile unei analize anatomopatologice sunt determinarea naturii și tipului de neoplasm, a gradului de diferențiere celulară și a stadializării precum și efectuarea, dacă este posibil a unor teste moleculare cu evidențierea de biomarkeri specifici pentru anumite tumori

”Atunci când un chirurg (fie el neurochirurg, ortoped, generalist, etc) înlătură un fragment din organism cu potențial de a fi tumoral (orice, de la o banală aluniță la o metastază), pacientul trebuie să beneficieze de un răspuns clar la întrebarea:

“Până la urmă era sau nu țesut tumoral?” Pentru asta, chirurgul trimite piesă pentru examinare anatomopatologică.

Adică o trimite către departamentul de Anatomie Patologică, unde un tehnician ia țesutul, îl colorează și îl taie felii aproape transparente pe care le etalează pe niște lame de sticlă, lame pe care le dă apoi anatomo-patologului să le analizeze.

Acesta menționează apoi cu precizie într-un rezultat sau buletin anatomo-patologic (sau histopatologic, același lucru), cum se numește tumora, ce grad are și cât este de agresivă. Ca să aflați când e gata examinarea (poate dura chiar și o lună), în anumite spitale trebuie să sunați periodic la laborator.

Asta NU e același lucru cu o biopsie!”, explică medicul neurochirurg.

Vezi și: Deshidratarea la copii. Mihai Craiu: Trebuie mers la consult medical. Oriunde vă aflați

Ce este biopsia

Biopsia este un test medical frecvent efectuat de către un chirurg sau de un radiolog care implică eșantionare de celule sau țesut pentru examinare. Biopsia este prelevare medicală de țesut de la un subiect viu pentru a determina prezența sau gradul unei boli. 

”O biopsie se efectuează luând o probă mică de țesut, de obicei prin piele, cu ajutorul unui ac de biopsie (sau orice altă metodă).

Diferența între ele e ca la vin: una e să trimitem tot butoiul la analiză, alta e să scoatem un pahar de vin din butoi și să îl trimitem. Și e bine să nu greșiți între cele două opțiuni”, mai explică medicul Georgian Ciobotaru.

Examinări suplimentare

După biopsie, mostra de țesut este trimisă către laboratorul de anatomopatologie în vederea examinării microscopice a acesteia. Imediat după recoltare, țesutul este introdus într-un container ce conține lichid, pentru a facilita prezervarea mai îndelungată a acestuia.

”Analiza însă nu se oprește aici. Sigur, anatomo-patologii se uită la microscop la tumora respectivă cu cea mai mare atenție, însă uneori au nevoie să se uite la un nivel atât de detaliat încât ochiul liber nu face față.

Ce fac atunci? Folosesc niște substanțe gândite special să se atașeze de omologii lor care ar putea să existe pe suprafața celulară. Să vă explic printr-un exemplu: când o celulă se înmulțește, pe suprafața ei apar niște proteine care nu există acolo în alte circumstanțe.

Așa că putem folosi un anticorp de culoare....să alegem verde, care se lipește numai de proteinele respective. Spălăm apoi țesutul și evaluăm cât de verzi sunt celulele după spălare. Dacă tot verdele a dispărut, atunci putem afirma clar că nu există nicio celulă în multiplicare. Sigur, exemplul nu e cel mai precis, dar e suficient cât să mă fac înțeles.

Examinarea asta suplimentară se numește imunohistochimie (sau pe scurt, IHC). Multe dintre laboratoarele de stat nu beneficiază de posibilitatea asta, motiv pentru care trebuie să mergeți să efectuați examinarea în privat.

Slavă cerului că o puteți face (aproape) gratuit, cu ajutorul unui bilet de la oncolog. Dar ca oncologul să poată să dea biletul, mai întâi trebuie să pună anatomo-patologul un diagnostic demn de oncolog (să fie o tumoră agresivă).

Așadar: chirurgul trimite probă la anatomie patologică, de acolo luați rezultatul, mergeți cu el la oncolog, el vă dă un bilet pentru IHC. Dar cu ce vă duceți la laboratorul privat? Doar cu rezultatul de pe foaie?

Evident că nu, că medicul de acolo nu are la ce să se uite, că tumora ați lăsat-o la laboratorul inițial”, mai arată medicul.

Vezi și: Strategia de resurse umane în sănătate, finalizată. MS: Calitatea serviciilor este în strânsă legătură și cu pregătirea cadrelor medicale

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Ştiri Recomandate

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?