Astmul este în prezent subdiagnosticat şi subtratat, deşi utilizarea noilor terapii a avut un impact pozitiv asupra controlului bolii, avertizează specialiştii de la Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIC), care arată că în România aproximativ 900.000 de persoane suferă de această afecţiune.

"În România sunt 900.000 de oameni care suferă de astm, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, din care cel puţin 60% sunt alergici, corespunzând unui număr de aproximativ 500.000 de pacienţi. Majoritatea pacienţilor cu astm alergic prezintă şi simptome de rinoconjunctivită alergică. Dintre pacienţii cu astm, un procent de 2-5% evoluează spre forme severe care necesită terapii complexe, au frecvente exacerbări care necesită vizite în serviciul de urgenţă sau internări, toate generatoare de costuri mari pentru sistemul de sănătate publică, absenteism de la locul de muncă şi alterarea calităţii vieţii pacientului inclusiv risc de deces", afirmă preşedintele SRAIC, prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, cu prilejul Zilei Mondiale a Astmului, potrivit unui comunicat de presă citat de Agerpres.

Astmul este o boală inflamatorie a căilor respiratorii, care determină simptome caracteristice:

- tuse, în special noaptea,

- respiraţie şuierătoare,

- dificultăţi de respiraţie,

- senzaţie de constricţie,

- durere sau presiune la nivel toracic.

Nu orice persoană cu astm are aceleaşi simptome în acelaşi mod.

"Pentru astm nu există vindecare"

Potrivit specialiştilor, unele persoane cu astm pot avea perioade îndelungate fără niciun simptom, cu agravarea periodică în timpul unei crize de astm. Alţii ar putea avea simptome de astm în fiecare zi.

În plus, unii oameni pot avea simptome doar în timpul exerciţiilor fizice sau când suferă de infecţii virale.

Diagnosticul de astm trebuie pus de către medic, necesitând cooperarea interdisciplinară deoarece prezenţa comorbidităţilor poate avea un impact negativ asupra controlului bolii.

"Trebuie subliniat că pentru astm nu există vindecare. Simptomele astmului pot fi tratate eficient la majoritatea pacienţilor, la costuri considerabile, dar netratarea astmului este şi mai costisitoare. Mulţi pacienţi rămân slab controlaţi, în ciuda tratamentului disponibil. Astăzi, glucocorticosteroizii sistemici cu efectele lor secundare dăunătoare pot fi înlocuiţi la mulţi pacienţi cu imunoterapie alergenică ţintită sau terapii biologice ţintite. Managementul astmului este o provocare serioasă pentru sănătate publică şi are efecte semnificative asupra performanţelor şcolare, la muncă şi sociale ale persoanelor care suferă de această boală", susţine prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu.

Ruxandra Ulmeanu (Societatea Română de Pneumologie): Astmul este încă, în mare parte, necontrolat

Preşedintele Secţiunii de Cancer Pulmonar a Societăţii Române de Pneumologie, Ruxandra Ulmeanu, afirmă că astmul este încă, "în mare parte", necontrolat, deşi România dispune de "cea mai modernă medicaţie pentru toate treptele de severitate a bolii".

"Astmul în mare parte este încă necontrolat. O foarte mare parte din pacienţii noştri cu astm, majoritatea, în momentul în care vor avea aceste repere de complianţă la tratament, de educaţie vizavi de astm şi le vor aplica în practică vor avea o viaţă perfect superpozabilă pe aceea a unui individ normal. (...) Din ce în ce mai mult vorbim de personalizarea diagnosticului. (...) Inclusiv în România dispunem de cea mai modernă medicaţie pentru toate treptele de severitate în astm", a declarat medicul, marţi, în cadrul unei conferinţe dedicate Zilei Mondiale a Astmului, potrivit Agerpres.

Ulmeanu a precizat că pacientul trebuie să îşi ia tratamentul continuu, conform indicaţiilor medicului, nu numai la nevoie doar pentru a diminua simptomele.

În cazul unor pacienţi tehnica inhalatorie este incorectă

"Medicaţia pentru astm bronşic de ultimă oră este prezentă şi în România. Aici trebuie subliniat faptul că medicaţia inhalatorie, cea care se respiră, este cea de elecţie şi cea cu viză terapeutică în astmul bronşic.

Tehnica inhalatorie incorectă va conduce la absenţa controlului astmului. Pentru că, oricât de bun ar fi un medicament, dacă nu îl administrezi să intre în plămân, în căile respiratorii, acolo unde este afecţiunea, evident nu va funcţiona.

Pacienţii cu astm trebuie să uite să fumeze. Este unul din elementele fundamentale acest fumat care duce către lipsa de control al astmului şi, mai mult decât atât, către dezvoltarea unui astm sever.

Ideea esenţială este că pacientul trebuie să îşi ia tratamentul continuu conform indicaţiilor medicului, nu numai tratament la nevoie doar pentru a diminua simptomele.

Până la 80% din pacienţii cu astm nu folosesc corect medicaţia inhalatorie ca medicaţie princeps pentru astm", susţine Ruxandra Ulmeanu.

Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Roxana Maria Nemeş, a anunţat că organizaţia pe care o conduce lansează primul registru naţional al pacienţilor diagnosticaţi cu astm şi astm sever.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.