Angina pectorală este adesea descrisă ca stoarcere, presiune, greutate, etanșeitate sau durere în piept. Se poate simți ca o greutate situată pe piept. Angina poate fi o nouă durere care trebuie verificată de un furnizor de servicii medicale sau o durere recurentă care dispare odată cu tratamentul.

Deși angina pectorală este relativ frecventă, poate fi totuși greu să se distingă de alte tipuri de dureri în piept, cum ar fi un disconfort provocat de indigestie. Dacă aveți dureri în piept inexplicabile, solicitați imediat ajutor medical.

Vezi și: Uleiul de avocado, eficient pentru bolile de inimă. La ce trebuie să fiți atenți dacă sunteți alergici

Angina pectorală - tipuri

Angina pectorală poate fi de mai multe feluri, și anume: 

Angina pectorală stabilă. Angina pectorală stabilă apare în momentele de efort intens sau în perioadele de stres. Pacienţii ştiu să anticipeze care sunt fectorii care declanşează acest tip de angină.

Angina pectorală stabilă este cea mai frecventă formă de angină. Ea este diagnosticată în cazul în care tiparul de apariţie rămâne regulat timp de cel puţin două luni.

De asemenea, ei ştiu că odihna şi relaxarea ameliorează simptomele. Un episod de angina stabilă durează puţin, mai puţin de 5 minute. Din păcate, angina stabilă se poate agrava către faza de angina instabilă

Angina pectorală instabilă. Angina instabilă este un tip de angină care survine fără nici un fel de avertisment sau în absenţa unei cauze evidente. Adeseori, angina instabilă se instalează în momente în care pacientul se odihneşte. Durerea este mai puternică şi se prelungeşte mai mult de 20 minute.

Cea mai frecventă cauză a anginei pectorale instabile este un tromb de sânge care blochează una dintre arterele coronare. Dacă fluxul de sânge din zona afectată nu este reluat, se poate produce un infarct. Angina instabilă este considerată o urgenţă medicală în cazul căreia intervenţia imediată poate salva vieţi 

Angina Prinzmetal (vasospastică). Angina Prinzmetal este denumită şi angina vasospastică şi este o formă rar întâlnită. Doar 2% din numărul total de cazuri de angină sunt reprezentate de această cauză particulară. Angina şi spasmul vascular asociat apar în general noaptea şi, în cazul lor, poate fi identificat un tipar.

Abuzul de medicamente, consumul de droguri, frigul, unele tratamente şi stresul pot determina aceste spasme. Angina Prinzmetal apare mai frecvent la persoanele tinere.

Angina microvasculară. Angina microvasculară afectează cele mai mici vase de sânge din structura inimii. Ea se instalează pe timpul zilei, în momente de activitate intensă sau de stres. Durerea persistă timp mai îndelungat decât în cazul celorlalte forme de angină, ea prelungindu-se între 10 - 30 minute, arată Mayo Clinic.

Vezi și: Cum poți să-ți faci asigurare medicală la stat dacă NU ai salariu. Cât te costă și cât timp e valabilă. Documentul AICI

Angina pectorală - simptome

Simptomele anginei pectorale includ dureri în piept și disconfort. Durerea în piept sau disconfortul se pot simți ca:

- Arzătoare

- Presiune internă sau externă

- Gheară în piept

Durerea poate fi resimțită și în brațe, gât, maxilar, umăr sau spate.

Alte simptome de angină pectorală includ:

- Amețeală

- Oboseală

- Greață

- Dificultăți de respirație

- Transpirație, mai notează Mayo Clinic.

Severitatea, durata și tipul de angină pectorală pot varia. Simptomele noi sau diferite pot semnala o formă mai periculoasă de angină pectorală (angină instabilă) sau un atac de cord. Orice simptome noi sau agravante angină pectorală trebuie să fie evaluate imediat de către un furnizor de îngrijire a sănătății, care poate determina dacă aveți angină stabilă sau instabilă.

Vezi și: Obiceiul BANAL care te va face să renunți la al doilea, al treilea pahar de alcool. Testul genial pe care trebuie să-l încerci

Angina pectorală la femei

Simptomele anginei pectorale la femei pot fi diferite de simptomele clasice ale anginei. Aceste diferențe pot duce la întârzieri în administrarea unui tratament corespunzător. De exemplu, durerea toracică este un simptom comun la femeile cu angină pectorală, dar este posibil să nu fie singurul simptom. Femeile pot avea, de asemenea, simptome cum ar fi:

- Disconfort la nivelul gâtului, maxilarului, dinților sau spatelui

- Greață

- Dificultăți de respirație

- Junghi în cutia toracică

- Dureri de stomac (abdominale)

Angina pectorală, cauze

Angina este cauzată de reducerea fluxului sanguin către mușchiul inimii. Sângele transportă oxigen, de care mușchiul inimii are nevoie pentru a supraviețui. Când mușchiul inimii nu primește suficient oxigen, provoacă o afecțiune numită ischemie. Cea mai frecventă cauză a fluxului sanguin redus la mușchiul inimii este boala coronariană. Arterele inimii se pot îngusta prin depuneri grase numite plăci. Aceasta se numește ateroscleroză.

Dacă plăcile dintr-un vas de sânge se rup sau se formează un cheag de sânge, acesta poate bloca sau reduce rapid fluxul printr-o arteră îngustată. Acest lucru poate reduce brusc și sever fluxul de sânge la mușchiul inimii, mai arată Mayo Clinic.

Angina pectorală, urgență medicală

Dacă durerea în piept durează mai mult de câteva minute și nu dispare atunci când te odihnești sau îți iei medicamentele, poate fi un semn că ai un atac de cord. Sunați la 112 în acest caz.

În cazul în care disconfortul toracic este un simptom nou pentru tine, este important să apelezi la medicul cardiolog pentru a determina cauza și pentru a obține un tratament adecvat. Dacă ați fost diagnosticat cu angină stabilă și se agravează sau se schimbă, solicitați imediat ajutor medical, mai arată Mayo Clinic. 

Vezi și: 800 de neurologi, de pe patru continente, la Cursul European de Neuroreabilitare de la Eforie Nord. Evenimentul, dedicat prof. dr. Ovidiu Băjenaru

Angina pectorală, diagnostic

În cazul în care te prezinţi la medic, acesta îţi va adresa întrebări legate de simptomele pe care le-ai experimentat şi va efectua un examen clinic complet. Medicul va cere informaţii despre stilul de viaţă şi despre istoricul medical familial pentru a putea identifica factorii de risc.

Ulterior, medicul poate recomanda următoarele investigaţii şi analize:

Electrocardiograma - este un test rapid şi neinvaziv care măsoară activitatea electrică a inimii. În timpul acestui test se vor lipi electrozi pe piept, pe braţe şi picioare, care vor fi conectaţi la un computer ce afişează rezultatele. Electrocardiograma poate indica dacă frecventa cardiacă este crescută sau scăzută şi dacă inima se contractă regulat sauu există modificări de ritm;

Radiografia toracică - este o investigaţie care ajută la evaluarea stării de sănătate a cordului şi plămânilor. Ea poate ajuta la identificarea altor boli care ar putea determina durere în piept şi la evaluarea dimensiunilor cordului;

Analizele de sânge - atunci când muşchiul cardiac suferă, în sânge sunt eliberate unele enzime. Analizele de sânge pot identifica concentraţia acestor enzime şi pot indica o eventuală suferinţa cardiacă;

Testul de efort - adesea, angina pectorală este identificată atunci când inima pompează mai puternic, în timpul efortului. Testul de efort impune pacientului să meargă pe o bandă de alergare sau să pedaleze pe o bicicletă medicală, în timp ce parametrii săi cardiaci sunt monitorizaţi.

CT cardiac - este un CT menit să evalueze aspectul inimii şi să determine dacă arterele coronare sunt îngustate;

RMN cardiac - este o variantă de RMN care permite evaluarea inimii şi a vaselor sale de sânge;

Coronarografia - este o investigaţie care foloseşte razele X pentru a examina interiorul vaselor coronare. Medicul introduce un tub subţire, denumit cateter, într-un vas de sânge din braţ sau din zona inghinală, pe care îl ghidează până la cord. Ulterior, se injectează o substanţă de contrast prin acesta şi se urmăreşte, printr-un tip particular de imagine radiologică, modul în care această circulă prin torentul sangvin, arată Heart.

Vezi și: Polipii nazali, simptome și tratament. Medic: De multe ori, la cabinetul ORL, copiii sunt prezenți prea târziu

Angina pectorală - tratament

Există mai multe opțiuni de tratament în cazul anginei pectorale. Acesta diferă în funcție de severitatea afecțiunii cardiace. Astfel, se pot lua în considerare:

- modificări ale stilului de viață;

- Medicație;

- Angioplastie și stentare;

- Chirurgie - bypass coronarian

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.