Vaccinarea este un instrument vital în protecția sănătății noastre și a comunității în lupta împotriva bolilor infecțioase. Una dintre cele mai notorii și recurente amenințări pentru sănătatea umană este gripa, o boală respiratorie contagioasă cauzată de virusul gripal.

Vaccinarea antigripală este primul pas în protejarea împotriva gripei sezoniere, mai ales că an de an, virusul gripal suferă mutații constante, ceea ce face ca vaccinurile antigripale să fie actualizate în fiecare sezon pentru a se potrivi tulpinilor predominante.

Instilațiile, terapia care distruge celulele canceroase: Se fac în ambulator și durează 45min - 1h. Reduc recidivele, pentru că asta e parșivitatea acestui tip de cancer

Prin vaccinare, se poate dezvolta o imunitate specifică împotriva acestor tulpini, reducând riscul de a contracta gripa și de a dezvolta simptome severe sau complicații.

Dar cum ai reacționa dacă ți-am spus că vaccinul antigripal te poate proteja inclusiv de boli grave ale creierului precum boala Alzheimer.

Unele studii au arătat că persoanele vaccinate par mai puțin predispuse decât cele nevaccinate să dezvolte demență, deși oamenii de știință nu sunt siguri de ce.

Cercetări recente sugerează că vaccinarea regulată împotriva gripei și a altor boli infecțioase, cum ar fi zona zoster, pneumonia pneumococică și tetanosul, difteria și tusea convulsivă (tuse convulsivă) ar putea reduce riscul de a dezvolta boala Alzheimer și alte demențe asociate.

Cancerul renal, descoperit întâmplător la ecografie: Tumoarea e identificată de la 2,5 cm. Totul pleacă de la o ecografie. Măcar o dată pe an să faceți ecografie de abdomen total

"Vaccinurile sunt marea poveste de succes în materie de sănătate publică a generației noastre. Ele vă țin în siguranță împotriva oricărui număr de infecții, dintre care multe pot fi amenințătoare de viață. Iar acum se pare că există un alt beneficiu extraordinar, acesta împotriva unei boli care se numără printre cele mai temute", a declarat Paul E. Schulz, profesor de neurologie și director al Centrului pentru tulburări neurocognitive de la Școala Medicală McGovern din cadrul UTHealth Houston, care a condus mai multe dintre studii, potrivit Washington Post.

Alzheimer și demența, prevenite. Iată ce arată cercetările

Ei bine, studiile au constatat că persoanele vaccinate împotriva gripei și a altor câteva boli infecțioase par mai puțin predispuse decât cele nevaccinate să dezvolte demență, deși oamenii de știință nu sunt siguri de ce.

Unii cred că agenții infecțioși joacă un rol în dezvoltarea bolii Alzheimer și că vaccinările ajută prin prevenirea sau reducerea probabilității de a contracta aceste infecții.

Alternativ, Paul Schulz speculează că vaccinurile ar putea frâna o reacție a sistemului imunitar la placa amiloidă, o proteină naturală care se găsește la niveluri anormal de ridicate în boala Alzheimer. Sistemul imunitar vede placa ca pe un invadator străin și o atacă, provocând o inflamație cronică a creierului și moartea neuronilor din apropiere, care contribuie la demență, a spus el.

"Înăbușind răspunsul imunitar la amiloid, vaccinurile ar putea salva celulele cerebrale pe care sistemul imunitar al organismului le-ar putea altfel ucide", a mai spus el. Este, de asemenea, posibil ca vaccinurile să întărească capacitatea sistemului imunitar de a scăpa de placă.

"Mai puține plăci duc la mai puțină inflamație și la mai puțină pierdere de celule cerebrale. Încă nu suntem siguri care este exact mecanismul, dar ceva se întâmplă cu creierul și sistemul imunitar care pare să facă o mare diferență", a spus Schulz.

Peter Hotez, decan al Școlii Naționale de Medicină Tropicală de la Baylor College of Medicine și co-director al Centrului pentru Dezvoltarea Vaccinurilor de la Texas Children's Hospital, a declarat că studiile "sugerează beneficii pe termen lung ale imunizării cu vaccinuri care pot depăși beneficiile directe preconizate".

"Nu este clar de ce vaccinările pot încetini sau preveni demența", a mai spus Hotez.

"În unele cazuri, acestea pot împiedica virusurile să provoace o implicare neurologică directă, în special în cazul virusurilor neurotropice, sau indirect, prin inflamația creierului care poate rezulta din agenții patogeni. În alte cazuri, acestea pot stimula mecanismele imune înnăscute care pot fi protectoare împotriva secvenței de evenimente care duc la demență", a spus el.

Schulz a condus un studiu recent care a constatat o diferență semnificativă din punct de vedere statistic în ceea ce privește incidența bolii Alzheimer după ce a urmărit două grupuri - unul vaccinat împotriva gripei, celălalt nevaccinat - timp de până la opt ani.

În cadrul studiului privind gripa, cercetătorii au luat participanți dintr-o bază de date națională de pacienți, două grupuri de câte 935.887 de persoane fiecare, un grup vaccinat, celălalt nevaccinat. Pentru a evita influența potențială a diverșilor factori care ar putea afecta rezultatele, oamenii de știință s-au asigurat că fiecare grup împărtășea multe dintre aceleași caracteristici, cum ar fi vârsta, sexul, frecvența cu care mergeau la medic și anumite afecțiuni medicale, cum ar fi tensiunea arterială ridicată și colesterolul ridicat.

Schulz și colegii săi au descoperit că o vaccinare anuală împotriva gripei timp de trei ani consecutivi a redus riscul de demență cu 20% în următorii patru până la opt ani, în timp ce șase vaccinuri au dublat acest risc, ajungând la o reducere de 40%.

"Au existat 47.889 de cazuri de demență în grupul vaccinat, comparativ cu 79.630 la participanții nevaccinați - o diferență de peste 30.000 de cazuri", a spus Schulz.

"Nimeni nu ar trebui să sufere de boli care pot fi prevenite"

Experții au declarat că sunt necesare mai multe studii pentru a determina efectele vaccinului asupra creierului.

Este posibil să existe factori nedetectabili care să-i deosebească pe cei vaccinați de cei nevaccinați, în ciuda eforturilor cercetătorilor de a-i controla, cum ar fi leziunile anterioare la cap, genetica sau expunerile la mediul înconjurător, a declarat William Schaffner, profesor de medicină preventivă și boli infecțioase la Universitatea Vanderbilt.

Indiferent de aceasta, experții sunt de acord că oamenii ar trebui să se vaccineze.

"Toate acestea necesită studii suplimentare, dar vaccinarea, alături de o dietă bună, exerciții fizice, stimulare intelectuală și emoțională sunt factori cheie pentru o îmbătrânire sănătoasă", a spus Hotez.

"Vaccinările sunt un mijloc esențial pentru a ne menține sănătoși și pentru a avea o viață sănătoasă", a spus Schaffner, care a subliniat că "nimeni nu ar trebui să sufere de boli care pot fi prevenite".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.