Pandemia de COVID-19 a stârnit o mulțime de controverse la nivel mondial și la nivelul României. De la originea virusului, până la impunerea izolării, carantinei și purtarea măștii și de la vaccinare la schemele de tratament. 

Chiar dacă la început nu se știau mijloacele exacte de tratament, cu timpul acestea au fost descoperite și mai multe medicamente au fost luate în considerare pentru tratarea virusului. 

Medicul Adrian Streinu-Cercel, împreună cu medicul Irinel Popescu ne-au vorbit despre cele mai puternice și importante medicamente împotriva SARS-CoV-2.

"Adevărul e că mai întâi trebuie să menționăm confuzia care a dominat un timp pandemia legat și de originea virusului, și de mijloacele de a lupta cu acest virus și de protocoalele de tratament împotriva virusului, medicamente în care s-au pus mari speranțe s-au dovedit ulterior că nu erau chiar atât de eficiente, au apărut altele, nu mai știu în ce măsură și astea au fost eficiente.

Cum poate scăpa un virus din laborator. Streinu-Cercel, dezvăluire: Este luat pur și simplu în eprubetă și iese cu el pe ușă. Sistemele sunt puse pe alertă, ușile se închid automat

Antibiotice, doar cu rețetă specială. Florin Buicu, după decizia lui Rafila: Viața reală ne arată că mergem la farmacie și ne cumpărăm orice medicament fără niciun fel de prescripție

Cauza principală a cancerului. Streinu-Cercel: 85-90% dintre îmbolnăviri țin de asta. Neoplasmul pulmonar, cea mai mare problemă oncologică pe care o generează

Protocoalele de terapie intensivă, unde s-au întâmplat și accidente nefericite, unde nu știu dacă toate lucrurile au fost codificate atât cât ar trebui să fie. dvs. ați trecut prin toate aceste aspecte în Institutul pe care îl coordonați și aș repeta întrebarea dacă credeți că cel puțin anumite părți din tot ce înseamnă gestiunea unei epidemii sunt mai bine acoperite în momentul de față?", a întrebat acad. prof. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii "Academia de Sănătate".

Adevărul despre Hidroxiclorochină: A fost denigrată cu televizorul

"Aș zice că da, plecând inclusiv de la ce ați spus legat de protocoalele terapeutice. Protocoalele terapeutice au fost bine punctate încă de la început. Noi am pus harta ciclului viral al acestui virus, ne-am uitat care sunt zonele unde multiplicare poate fi atacată intracelular. Ne-am uitat la ceea ce folosim în momentul de față din punct de vedere al medicamentelor antivirale și inclusiv Hidroxiclorochina, care are efectul ei", a spus Adrian Streinu-Cercel. 

Hidroxiclorochina a fost indicată încă de la apariția ei pentru afecțiuni reumatice și dermatologice: lupus eritematos sistemic, lupus eritematos discoid, artrită reumatoidă, artrită idiopatică juvenilă, afecțiuni dermatologice produse sau agravate de lumina solară.

Mai mult, Hidroxiclorochina a fost indicată inclusiv pentru Malarie, pentru tratamentul atacurilor acute și pentru suprimarea malariei produsă de Plasmodium vivax, P. ovale și P. malariae sau de tulpini senzitive de P. falciparium.

În plus, începând cu luna februarie a anului 2020, Hidroxiclorochina a dovedit că are efecte favorabile și pentru tratarea COVID-19.

"Faptul că pe urma a fost denigrată cu televizorul este o altă mâncare de pește, dar problema este că toate medicamentele care s-au folosit succesiv dovedeau la un moment dat că ei au o oarecare eficiență.

Acum noi știm că pentru a fi eficienți în inhibarea multiplicării unui virus trebuie să atacăm pe mai multe lanțuri ale acestei replicări virale. De exemplu la HIV, luând de experiența de la HIV, pentru că nu am putut să dăm departe, noi în momentul de față acționăm cel puțin în trei, dacă nu în cinci zone ale replicării virusului.

La început, cu SARS-CoV-2, am avut un singur mecanism pe care puteam să-l influențăm medicamentos, după care, ușor, ușor, medicamentele s-au dezvoltat, inclusiv din punct de vedere al noilor sinteze și am început să le folosim cu mult mai mult succes. 

Ca în orice infecție care este severă de la început, cu cât intervi mai precoce, cu atât mai bine pentru pacient", a declarat medicul Adrian Streinu-Cercel, medic primar Boli infecţioase, Doctor în Științe Medicale, Președinte Comisia pentru Sănătate în Senatul României, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul emisiunii "Academia de Sănătate".

De ce a trebuit ca primii pacienți să stea la spital la începutul pandemiei de COVID: Pentru ca doctorii să învețe cât mai bine ce au de făcut. România a ieșit cu fruntea sus din această pandemie. Ne-am descurcat destul de bine

Ce s-a descoperit în apa din România, la stațiile de epurare. Streinu-Cercel: Surprizele sunt mari, trebuie făcut ceva! Germeni cu mutații. Toate spitalele au același lux de evacuare

"De aceea și modalitățile de abordare în pandemie sunt unele de criză, nu sunt unele de abordare uzuală și s-a întrebat multă lume de ce a trebuit ca primii pacienți să stea la spital, chiar dacă nu aveau nimic. Acei pacienți care a trebuit să stea inițial la spital în contextul unui val pandemic au stat tocmai pentru a putea fi monitorizați și ca doctorii să învețe cât mai bine ce au de făcut, în contextul în care începe să se degradeze o anumită persoană.

Am făcut, zic eu, bine, pentru că, dacă facem o comparație între România și Italia, România a ieșit cu fruntea sus din această pandemie.

Din păcate, am pierdut și noi aproape 67.000 de vieți, ceea ce nu este de aici de colo, dar, oricum, una peste alta, ne-am descurcat destul de bine și ne-am descurcat și datorită faptului că am avut aceste centre regionale de boli infecțioase care știau ce au de făcut, care au fost antrenate cu mult timp înainte, încă de pe vremea alarmelor de tip Ebola și au intervenit cu precauție, purtând acele echipamente de protecție, pentru că știau cum să le poarte, știau cum să se dezbrace de acele echipamente de protecție și a fost un lucru bun", a mai spus medicul Adrian Streinu-Cercel.

Care este cel mai bun antiviral în prezent: Pacienții l-au tolerat prost

"Revenind puțin la protocoalele terapeutice, ați menționat efectele favorabile ale Hidroxiclorochinei, care îmi închipui că trebuie reevaluată, mai ales că nu e un medicament foarte scump. Din celelalte antivirale care s-au folosit în timpul pandemiei, ce rețin oamenii de știință și clinicienii?", a mai întrebat Irinel Popescu.

"În momentul de față, cel mai bun antiviral în această poveste este Remdesivirul, urmat de Molnupiravir și Paxlovid, care a venit puternic din spate în momentul de față, în combinație cu Ritronavirus.

Ce am constatat, însă, în primele părți ale pandemiei când am folosit Lopinavir, că pacienții care au luat această combinație au suportat-o mult mai prost decât pacienții cu HIV, fiind un medicament intens folosit la HIV în ultimii zeci de ani, pacienții, loviți de infecția cu SARS-CoV-2 au tolerat prost acest medicament și atunci nici efecte n-au fost pe măsură.

În momentul în care ai greață, clar că nu poți să atingi o concentrație care să fie suficientă pentru a inhiba replicarea virală.

Dar noile medicamente sunt niște medicamente cât se poate de bune, foarte bine tolerate.

La Remdesivir în momentul de față avem un studiu la Institut cu tablete de Remdesivir, deci se trece pe formă orală și iată că la astfel de pacienți, care sunt potențial cu forme severe, avem și posibilitatea de a trece și a face o schimbare de la terapia cu administrare intravenoasă la terapia orală. Evident, această terapie orală urmează să fie și ea înregistrată, dar efectele în momentul de față sunt favorabile", a conchis Adrian Streinu-Cercel.

Astenia de primăvară și schimbarea orei de vară, efecte și adaptare. Dafinoiu: Avem nevoie cam de o săptămână

Vezi mai multe în video:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.