O analiză publicată în din 2018 în revista BMJ (link direct studiu) a constatat că diversificarea bacteriilor din intestin cu probiotice poate ajuta la prevenirea diareei și a infecțiilor respiratorii superioare (sau a răcelii obișnuite). Alte cercetări sugerează că beneficiile probioticelor s-ar extinde dincolo de intestin: un studiu realizat în 2018 și publicat în revista Brain, Behavior and Immunity (link direct studiu) a concluzionat că probioticele ar putea ajuta la ameliorarea simptomelor depresiei, posibil prin scăderea nivelului de inflamație în organism.

E bine să știi că sunt câteva alimente care conțin în mod natural probiotice  acele bacterii bune care fac minunile enumerate mai sus. Iată patru dintre ceste alimente care n-ar trebui să lipsească din dieta nimănui. 

1. Kefir

Kefirul este regele probioticelor; o ceașcă de kefir degresat conține în mod natural 12 tipuri de bacterii benefice, inclusiv Lactobacillus, un tip de bacterie despre care se crede că previne și tratează diareea, și Bifidobacteriile, care pot ajuta la ameliorarea diareei și a constipației, potrivit Institutelor Naționale ameriane de Sănătate.

Deoarece kefirul este fermentat - ceea ce înseamnă că zaharurile sunt înghițite de bacteriile active - băutura este cu până la 99% fără lactoză. Practic, mulți dintre oamenii care nu pot bea lapte sau iaurt pot tolera adesea kefirul.

Este, de asemenea, o sursă excelentă de calciu, conținând 316 miligrame per cană, și conține și 9 grame de proteine, ceea ce înseamnă mai mult decât ai găsi într-un ou mare.

2. Iaurt grecesc

La fel ca și kefirul, iaurtul grecesc conține o mulțime de probiotice; de exemplu, iaurtul grecesc cu conținut scăzut de grăsimi conține anumite tulpini de Lactobacillus. În iaurtul grecesc găsim, de asemenea, o cantitate impresionantă de 20 de grame de proteine pe porție de 200 de ml.

De asemenea, are un conținut ridicat de riboflavină, o vitamină B care ne ajută să ne menținem sănătoase celulele, dar și minerale precum calciu și potasiu necesare pentru a avea oase puternice și pentru a ne menține funcționarea rinichilor și a inimii.

3. Varză murată

Înainte de a vă strâmba cu gândul la mirosul ei, aflați că alimentele fermentate natural, cum ar fi varza murată conține și probiotice. Potrivit unui studiu din 2018 publicat în revista Food Bioscience, varza murată conține bacterii lactice care includ Lactobacillus brevis. Acest tip de bacterii este un probiotic care ar putea ajuta la scăderea riscului de a lua gripa, potrivit unui mic studiu pilot din 2014 realizat la copii.

Varza murată conține și o cantitate de fibre (aproximativ 3 grame pe cană) și o doză de potasiu, vitamina C și vitamine din grupul B. În plus, are fitonutrienți comuni legumelor crucifere care s-au dovedit a avea proprietăți de combatere a cancerului.

Un dezavantaj este înă acela că varza murată poate fi destul de sărată. O cană de zeamă de varză murată conține de regulă circa 950 miligrame de sodiu, sau aproximativ 40% din valoarea zilnică recomandată. Moderația este esențială!

4. Murături proaspete

La fel ca la varza murată, murăturile proaspete (castraveții murați în saramură, nu oțet!) sunt, de asemenea, o sursă excelentă de probiotice. Un castravete murat de dimensiuni mari oferă, de asemenea, aproape 2 grame de fibre și 31 de miligrame de potasiu.

Doar asigurați-vă că alegeți tipul proaspăt și făcut de casă, nu soiul conservat comercial, și nu exagerați – un castravete mare murat conține, de asemenea, aproximativ 1.600 de miligrame de sodiu; aproximativ jumătate din cantitatea zilnică recomandată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.