10 probleme pe care le poți avea atunci când amețești. Pot fi chiar semn al unui AVC

ametesti - FOTO: Freepik@stefamerpik
10 probleme pe care le poți avea atunci când amețești. Unele pot indica chiar boli grave.

10 probleme pe care le poți avea atunci când amețești. Amețeala se referă la o serie de senzații, cum ar fi senzația că se învârte camera, amețeală și senzația de instabilitate fizică. Amețeala are multe cauze posibile, care pot fi legate de mediul extern al unei persoane, de medicamentele pe care le ia sau de o afecțiune de bază.

Amețeala recurentă sau stările de amețeală severe pot interfera semnificativ cu viața unei persoane. Cu toate acestea, rareori indică o urgență medicală. Oamenii pot experimenta amețeli după:

- se învârt rapid

- se ridică în picioare sau se așează prea repede

- angajarea în exerciții fizice de mare intensitate, notează Medical News Today.

De obicei, oamenii vor putea să identifice cauza amețelii lor. Cu toate acestea, acest simptom poate apărea pe neașteptate sau fără un motiv clar. Cauzele amețelii pot varia de la schimbări fizice temporare până la afecțiuni medicale subiacente mai grave.

Vezi și: Retinopatia diabetică netratată poate duce la orbire. Cum poate fi prevenită și ce metode de tratament există

Vertijul

Mulți oameni folosesc termenii ”vertij” și ”amețeală” în mod interschimbabil. Deși aceste afecțiuni creează senzații similare, ele sunt ușor diferite.

Atunci când cineva se simte amețit, se poate simți amețit sau dezorientat. Vertijul, pe de altă parte, se referă la senzația artificială de mișcare. Vertijul îi poate face pe oameni să se simtă ca și cum mediul din jurul lor se învârte sau se înclină.

Vertijul apare din cauza apariției unor probleme la nivelul urechii interne. Cauzele vertijului pot include:

- Vertijul pozițional paroxistic benign paroxistic

- Vertijul pozițional paroxistic benign se dezvoltă atunci când particule de carbonat de calciu se adună în canalele urechii interne.

Aceste canale trimit informații despre poziția și mișcările corpului către creier, dar prezența particulelor de calciu face ca creierul să interpreteze greșit informațiile.

Boala lui Ménière

Această afecțiune a urechii interne nu are o cauză cunoscută, dar unii oameni de știință cred că poate apărea atunci când se acumulează lichid în canalele urechii.

Boala Ménière se poate dezvolta brusc și fără nicio cauză aparentă. Ea poate da naștere la vertij, la un sunet de țiuit sau de bubuit în urechi și la pierderea auzului.

Vezi și: Caprifoiul, planta cu proprietăți antibacteriene și antiiflamatorii. Ia ”cu mâna” durerea de cap și de gât. Ajută la reglarea glicemiei

Labirintita

Infecțiile pot provoca inflamații în urechea internă sau labirint. Labirintita tinde să se dezvolte după o infecție virală, cum ar fi o răceală sau o gripă.

Medicamentele antivirale și antihistaminice pot trata eficient labirintita. Cu toate acestea, părți ale urechii interne pot suferi leziuni permanente ca urmare a acestei afecțiuni.

Rău de mișcare

Mișcarea repetitivă cauzată de prezența într-un vehicul, cum ar fi o mașină, un avion sau o barcă, poate perturba structurile urechii interne, provocând amețeli, greață și vărsături. Oamenii numesc acest lucru ”rău de mișcare” sau ”rău de mare”.

Faptul de a fi însărcinată sau de a lua anumite medicamente poate crește sensibilitatea unei persoane la mișcare și crește riscul de a suferi de rău de mișcare. Simptomele răului de mișcare dispar, de obicei, imediat ce persoana pune piciorul pe pământ solid.

Migrena

O migrenă este un tip de durere de cap recurentă care poate provoca o durere pulsatilă sau pulsatorie pe o parte a capului. Fundația Americană pentru Migrenă estimează că 30-50% dintre persoane vor avea amețeli în timpul unui episod de migrenă.

Uneori, oamenii se confruntă cu amețeli înainte de debutul unui episod de migrenă. Alte simptome neurologice, sau aure, pot precede durerea unei migrene. Aura poate afecta vederea, vorbirea și controlul motor al unei persoane.

Vezi și: Boala ficatului gras, tipuri, cauze și simptome. Medic: Avem trei mari categorii de pacienți

Tensiunea arterială scăzută

O scădere bruscă a tensiunii arteriale poate provoca o scurtă senzație de amețeală. Modificările tensiunii arteriale pot apărea după ce vă așezați sau vă ridicați în picioare prea repede.

Alte afecțiuni care pot provoca modificări ale tensiunii arteriale includ:

- deshidratarea

- pierderea de sânge

- reacție alergică severă sau anafilaxie

- sarcină

Administrarea anumitor medicamente, cum ar fi diureticele, beta-blocantele sau antidepresivele, poate provoca, de asemenea, modificări ale tensiunii arteriale.

Boala cardiovasculară

Afecțiunile care afectează sistemul cardiovascular, cum ar fi acumularea de plăci în artere și insuficiența cardiacă congestivă, pot provoca amețeli. Oamenii pot avea amețeli sau se pot simți amețiți înainte sau după un atac de cord sau un accident vascular cerebral.

Dacă o persoană are o boală cardiovasculară, probabil că va experimenta și alte semne și simptome, inclusiv:

- bătăi neregulate ale inimii

- dificultăți de respirație

- disconfort sau senzație de apăsare în piept

- o tuse persistentă

- exces de lichid în brațe, picioare

- oboseală

- greață, vărsături sau ambele

Vezi și: Comoția cerebrală, urgență medicală. Când loviturile la cap pun probleme grave. Semnele la care să fii atent

Fier scăzut

Deficitul de fier poate duce la o afecțiune numită anemie, în care organismul nu are suficient sânge bogat în oxigen. Anemia poate provoca următoarele simptome:

- amețeli

- dificultăți de respirație

- dureri în piept

- oboseală

Efectuarea unor modificări corespunzătoare în alimentație și administrarea de suplimente de fier pot ajuta la tratarea formelor ușoare de anemie feriprivă. Persoanele care au o deficiență severă de fier pot avea nevoie de o transfuzie de sânge.

Hipoglicemie (nivel scăzut de zahăr în sânge)

Hipoglicemia apare atunci când glicemia, sau zahărul din sânge, scade sub nivelurile normale. Cauzele hipoglicemiei includ:

- săritul peste mese

- consumul de alcool

- administrarea anumitor medicamente, cum ar fi insulina sau aspirina

- dezechilibrele hormonale

Simptomele hipoglicemiei pot apărea brusc și pot varia în intensitate. Câteva dintre aceste simptome includ:

- amețeli sau stări de amețeală

- pierderea echilibrului

- oboseală

- dureri de cap

- foamea

- modificări ale dispoziției

- dificultăți de concentrare

- bătăi neregulate ale inimii

Vezi și: Cititul cu voce tare, important la orice vârstă. Ajută la depășirea anxietății, dar și la memorie

Boala autoimună a urechii interne

Boala autoimună a urechii interne (AIED) se referă la orice afecțiune în care sistemul imunitar atacă din greșeală urechea internă. AIED poate provoca pierderea auzului la una sau la ambele urechi.

Alte simptome ale AIED includ:

- amețeli

- tinitus sau țiuituri în urechi

- pierderea echilibrului sau a coordonării

AIED provoacă simptome nespecifice care sunt similare cu cele ale unei infecții ale urechii. Pentru ca medicii să diagnosticheze cu exactitate AIED, ei trebuie să întocmească un istoric medical complet, să efectueze un examen fizic și să urmărească orice simptome suplimentare.

Persoanele care au AIED pot dezvolta o altă boală autoimună care afectează întregul organism.

Stres

Stresul pe termen lung sau cronic poate contribui la apariția unor probleme de sănătate semnificative, cum ar fi depresia, anxietatea, bolile de inimă, diabetul sau disfuncțiile imunitare.

În timpul răspunsului la stres, creierul eliberează hormoni care afectează sistemele respirator și cardiovascular.

Acești hormoni îngustează vasele de sânge, cresc ritmul cardiac și provoacă o respirație rapidă și superficială. Aceste răspunsuri pot duce la amețeli sau vertij.

Alte simptome ale stresului includ:

- transpirație

- tremurături

- dureri de cap

- dureri în piept

- bătăi rapide ale inimii

- dificultăți de somn

- dificultăți de concentrare

- greață

Vezi și: Riscul la care te supui dacă amâni ora de culcare cu doar 34 de minute. Ce boală gravă poți să dezvolți

Anxietate

Amețeala este un simptom comun al anxietății. Cu toate acestea, relația exactă dintre cele două variază în funcție de persoane. Unii oameni pot avea atacuri de anxietate care declanșează amețeli, în timp ce alții pot avea o apariție bruscă de amețeli care declanșează un atac de anxietate.

Evenimentele stresante, cum ar fi un examen sau o situație emoțională provocatoare, pot declanșa atacuri de anxietate. Oamenii se pot simți amețiți, dezorientați și cu greață în timpul unui atac de anxietate.

Amețelile, când să consultați un medic

Amețeala poate indica o afecțiune medicală de bază mai gravă atunci când apare alături de simptome precum:

- vedere dublă

- vărsături

- febră

- amorțeală

- dificultăți în mișcarea sau controlul brațelor sau picioarelor

- dureri de cap

- dureri în piept

- pierderea cunoștinței

Experimentarea unui episod de amețeală bruscă sau severă poate fi alarmantă. Cu toate acestea, amețeala se rezolvă de obicei de la sine și nu necesită asistență medicală de urgență. 

Amețeala este un simptom nespecific care poate indica o afecțiune medicală subiacentă, cum ar fi anxietatea, stresul sau un nivel scăzut de zahăr în sânge.

Oamenii ar trebui să vorbească cu furnizorul lor de servicii medicale dacă se confruntă cu amețeli severe sau recurente.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

Crossuri externe

pixel