Tumora cerebrală este o masă de țesut sau o aglomerare de celule care se dezvoltă anormall la nivelul creierului sau în vecinătatea acestuia. Ritmul de creștere, dar și localizarea acesteia determină modul în care va afecta funcția sistemului nervos.

Tumora cerebrală, cauze și factori de risc

Tumora cerebrală poate să fie de tip benign, necanceros, sau malign, canceros. De asemenea, există tumori cerebrale care se dezvoltă în creier, tumori primare, respectiv cele care au ca punct de plecare un alt organ, tumorile secundare sau metastatice.

Cauzele care duc la apariția tumorilor cerebrale, în special cele canceroase, nu sunt pe deplin înțelese, însă studiile au arătat că există anumite modificări în structura celulelor normale, care duc la multiplicarea haotică a acestora.

Printre cauze se numără:

- cauze genetice

- expunerea la radiații

- metastazarea unor cancere.

În ceea ce privește factorii care cresc riscul apariției tumorilor cerebrale, aceștia includ:

- obezitatea

- vârsta

- istoricul familial, cazurile confirmate de tumori cerebrale la rude pot reprezenta un factor de risc suplimentar, notează HopkinsMedicine.

Tumora cerebrală, simptome 

Având în vedere faptul că tumorile cerebrale sunt foarte variate ca tipuri histopatologice și simptomele acestora pot varia.

”Dacă ar fi să grupăm simptomele în câteva mari grupe, în primul rând ar fi durerea de cap. O durere de cap persistentă, care revine sau se agravează ar trebui să ne pună pe gânduri și să ne facă să solicităm un consul medical ori și o investigație de tip tomograf, CT sau RMN”, a explicat dr. Mihai Crăciun, medic primar neurochirurg, la Digi 24.

Alte tulburări includ:

- oboseala accentuată și progresivă

- tulburările de memorie

- scăderea performanțelor intelectuale

”Sunt semne insidioase și de multe ori trec nebăgate în seamă. Oamenii le pun pe seama oboselii, a stresului, a nopților nedormite și de fapt ele pot fi niște manifestări  ale unei patologii de tumoră cerebrală”, a mai spus neurochirurgul, precizând că dacă aceste simptome progresează și sunt persistente multă vreme, chiar și după ce au fost eliminați factorii stresanți, este necesară prezentarea la medic.

În ceea ce privește simptomatologia specifică tumorilor cerebrale, aceasta este sunt cele care în mod automat impun un examen neurologic sau  o investigație, și include:

- criza de epilepsie

- deficitul neurologic: o pareză, o tulburare de limbaj, afectarea vederii. ”Nu trebuie tratate cu superficialitate: Lasă că trece. Trebuie investigate. Uneori poate că nu înseamnă nimic, dar de cele mai multe ori este bine să supralicităm la investiga decât să lăsm să treacă. Mai ales că la ora actuală sunt la îndemână metodele de investigații”, a mai spus medicul.

Vezi și: Cum să nu ajungem în zona de burnout la locul de muncă. Pânișoară: E un concept destul de des întâlnit

Tumora cerebrală, diagnostic și tratament

Diagnosticarea tumorilor cerebrale se face în urma investigațiilor menționate anterior, iar specialistul în neurochirurgie a ținut să sublineze faptul că ”diagnosticul de tumoră cerebrală nu este o condamnare la moarte. Nu trebuie privită așa, există metode de a le face față”.

Tratamentul tumorilor cerebrale include

- metode chirurgicale,

- radioterapie,

- radiochirurgie,

- chimioterapie, 

- tratamente medicamentoase.

”La ora actuală avem un arsenal foarte bogat și din ce în ce ai bogat, de la an la an lucrurile avansează, pentru a oferi pacienților cu tumori cerebrale atât o calitate a vieții bună, cât și o speranță de viață mai bună”, a spus medicul, care a precizat că una dintre cele mai performante metode de a trata glioblastomul, considerată printre cele mai agresive, dar și cele mai frecvente tumori cerebrale, este operația cu pacientul treaz.

”Este o metodă foarte eficientă în care practic operezi pacientul are este treaz și care execută diferite sarcini sub supravegherea unui neurolog. Acesta pune pacientul să scrie, să vorbească, să execute diverse calcule.

Totul depinde de localizarea tumorii, pentru că nu toate zonele din creier au aceeași funcție, și în timpul acesta chirurgul operează și eliminând din tumoră, în același timp stimulând, dând un mic curent, suprafața creierului și acest mic curent îi permite să identifice zonele funcționale.

Practic, când te apropii de un centru important pentru limbaj, pacientul vorbește și când aplici acel mic curent, deodată se oprește din vorbit sau repetă un cuvânt, apare o anomalie, și așa știi că acolo te oprești. Nu mergi mai departe, pentru a-i păstra pacientului o funcție neurologică intactă, poate motorie, poate senzitivă”, a mai spus medicul.

Recuperarea după intervenția chirurgicală

Cu metodele moderne de tratament a tumorilor cerebrale, precum și limitarea riscurilor unor efecte secundare majore, partea de recuperare postoperatorie este reprezentată de terapiile fizice pentru refacerea musculaturii și recuperarea capacității motrice, ședințe de terapie ocupațională, de logopedie, în cazul copiilor, dar și de psihoterapie.

De altfel, relația dintre medic și pacient este esențială. ”Pacientul trebuie să fie încurajat, ca nevoile lui să fie înțelese, ajutat să își depășească toate temerile, să fie încurajat de o echipă, ce cuprinde kinetoterapeut, psihoterapeut.

Psihoterapia este în mare măsură Cenușăreasa în neuro-oncologie, dar deosebit de importantă. Suportul psihologic pentru un pacient oncologic este deosebit, iar pacienții cu tumori cerebrale nu fac excepție”, a concluzionat medicul neurochirurg.   

 Vezi și: Ce este glioblastomul, cancerul dur, cu cea mai mică rată de supraviețuire, care afectează tot mai mulți tineri. Bâră: Mai trăiesc UN AN, cu tot tratamentul

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.