Tromboza venoasă profundă, boala fără vârstă. Avertisment: Se ajunge la sindrom post-trombotic, cu toate complicațiile
21 noi 2022, 11:18

tromboza venoasa profunda. FOTO: Freepik @goodmood_studio
Tromboza venoasă profundă este formarea unei cheag de sânge la nivelul venelor profunde și constituie o urgență medicală. În numai două săptămâni se poate ajunge la sindrom post-trombotic.

Tromboza venoasă profundă este formarea unui cheag de sânge la nivelul venelor profunde, de cele mai multe ori la nivelul picioarelor, foarte rar la nivelul brațelor.

Potrivit dr. Florin Bloj, medic radiolog, aceasta este o ”afecțiune care ar trebui să ne îngrijoreze, nu atât prin anvergura ei, ci prin complicațiile pe care le poate avea. În faza acută se poate întâmpla ca un fragment din cheag să se rupă și să migreze la nivelul plămânilor unde dă embolie pulmonară. Aceasta poate fi fatală, poate duce la deces”, a afirmat specialistul, la Antena 3.

Vezi și: Excesul de sare, asociat cu o creștere a stresului. Care este limita sănătoasă de sare

Tromboza venoasă profundă, cauze și factori de risc

Această boală poate fi făcută de orice persoană, la orice vârstă, chiar și la 15 ani, și nu vizează doar un grup de vârstă, însă există o serie de cauze și factori care pot crește riscul de a face tromboză.

Astfel, mecanic, trombii pot să apară ca urmare a unor leziuni la nivelul peretelui venei profunde, în următoarele situații: 

- fractură

- leziune musculară severă

- operație majoră la nivelul abdomenului sau pelvisului sau ortopedică.

Flux sanguin venos încetinit care apare după:

- repaus prelungit la pat (ca urmare a unei afecţiuni sau după o intervenţie chirurgicală)

- limitarea mişcării (ca urmare a imobilizării unei fracturi la nivelul membrului inferior în aparat ghipsat)

- menţinerea unei poziţii în şezut pentru o perioadă lungă de timp, în special cu picioarele încrucişate (călătorii pe distanţe lungi sau zbor cu avionul)

- paralizia

- nivel crescut de estrogen

- contraceptive orale

- terapia de substituţie hormonală, utilizată uneori în menopauză

- sarcina și până la 3 luni după naştere

Anumite boli cronice:

- boala arterială coronariană, insuficiență cardiacă

- cancer/chimioterapie

- boala inflamatorie intestinală (boala Crohn sau colita ulcerativă).

”Orice călătorie care ne mobilizează mai mult de două ore în aceeași poziție poate să fie un factor de risc, de aceea este foarte important ca dacă avem o călătorie mai lungă de 3-4 ore să fim foarte bine hidratați, să purtăm ciorapi compresivi, cel puțin până la nivelul genunchiului și la oră - o oră jumătate să ne ridicăm, să ne plimbăm, să facem 5 minute de mișcare să ne dezmorțim și după aceea putem să ne așezăm din nou. Să nu stăm în aceeași poziție 4 ore”, spune dr. Florin Bloj, medic radiolog intervenționist.

Vezi și: Sindromul Hubris sau al orgoliului. Cum te afectează funcția. Cine sunt politicienii care suferă de ”boala puterii”

Tromboza venoasă profundă, simptome

Tromboza venoasă profundă este de regulă ”foarte gălăgioasă”, cu o evoluție foarte rapidă, iar jumătate dintre persoanele cu tromboză venoasă profundă nu au simptome, fapt ce face ca boala să nu fie diagnosticată la timp.

Cele mai frecvente semne şi simptome de tromboză venoasă profundă care apar la nivelul membrului afectat sunt:

- mărirea în volum (umflarea) unui singur membru inferior;

- durere, sub formă de crampă musculară, care frecvent începe la nivelul gambei;

- roşeaţa, paloare sau culoare vineţie a pielii;

- creşterea temperaturii la nivelul pielii.

Dacă trombul se formează într-o venă de la nivelul membrului superior, simptomele sunt:

- durere la nivelul gâtului său umărului;

- durere care iradiază de la nivelul braţului la antebraţ;

- umflătură la nivelul braţului său mâinii;

- roşeaţa, paloare sau culoare vineţie a pielii, căldura locală;

- slăbiciune musculară la nivelul mâinii.

 ”În primele 7 zile, 20% din cheag se transformă în fibros, în colagen, iar în încă 7 zile, deci 14 de la debut, jumătate din cheag este transformat în colagen.

Aceasta înseamnă că trebuie să ne grăbim să ajungem cât de repede la medic să instituie tratamentul, pentru că altfel trombul devine cronic și ajungem în faza de tromboză venoasă cronică sau sindrom post-trombotic, cu toate complicațiile, ulcere varicoase, colorația tegumentului, umflarea membrului inferior.

Cum apar primele simptome, trebuie să ne prezentăm la cardiolog, chirurg vascular, camera de gardă, oriunde, să punem un diagnostic corect, care se poate pune foarte ușor cu ecografie”, mai spune dr. Florin Bloj.

Tromboza venoasă profundă, complicații

Printre complicațiile pe care le poate da tromboza venoasă profundă se numără edemul pulmonar, care poate duce chiar la deces, dar și apariția varicelor, deși acestea nu sunt legate în mod deosebit de tromboza venoasă profundă.

”Varicele pot să existe și fără tromboză venoasă profundă, însă atunci când avem tromboză venoasă cronică, adică un sindrom post-trombotic, care durează de ani de zile, deoarece calea de întoarcere a sângelui este blocată, însă acesta trebuie să se întoarcă pe undeva și atunci deschide niște colaterale și automat apar vasele varicoase. Ele nu sunt făcute pentru a drena toată cantitatea de sânge, ele se dilată și sângele este încetinit și devin vizibile, iar din punct de vedere cosmetic este vizibil și deranjant pentru majoritatea pacienților”, a mai spus medicul.

Tromboza venoasă profundă, prevenție și tratament

În ceea ce privește prevenția acestei boli, medicul susține că ”atâta timp cât suntem activi și hidratați, mergem pe jos și avem activitate fizică, alimentele nu ar trebui să ne afecteze foarte mult coagularea sângelui”, a mai spus medicul.

Potrivit dr. Bloj, tratamentul standard în cazul pacienților diagnosticați cu tromboză venoasă profundă este administrarea de anticoagulante. ”Acesta este un tratament care se poate institui oriunde, în orice spital de urgență. În schimb, tratamentele moderne, prin radiologie intervențională sunt minim invazive și foarte eficiente și plecăm a doua zi acasă.

Cu ajutorul unor dispozitive speciale, traversăm cheagul de sânge, îl dizolvăm injectând sub presiune un agent trombolitic și apoi îl traversăm din nou, la 20-30 de minute, și aspirăm restul cheagului de sânge”, a mai spus medicul.

Vezi și: Somnul, patru etape. Ce se întâmplă când dormi. De ce nu îți mai aduci aminte ce ai visat

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Ştiri Recomandate

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?