Agenții de contrast, numiți și medii de contrast, sunt substanțe utilizate pentru a spori radiodensitatea unui țesut vizat prin modificarea modului în care radiațiile electromagnetice sau undele ultrasonore trec prin corp. Aceste substanțe pot fi administrate pacientului pe cale orală, rectală sau intravenoasă. Tipul de agent de contrast utilizat depinde de modalitatea și scopul imagisticii pe care o va primi pacientul.

Vezi și: În cazul pacienților supuși la imagistică radiografică, cum ar fi radiografiile sau tomografiile computerizate (CT), agenții de contrast sunt fie pe bază de iod, fie pe bază de bariu.

Despre agenții de contrast iodați

Iodura de potasiu. De ce persoanele peste 40 de ani nu pot lua. Farmacist: A venit și ne-a spus - știu de ce nu ne lasă și pe noi, că am trecut prin Cernobîl și suntem deja radiați

Agenții de contrast iodați sunt clasificați în funcție de osmolalitatea lor, variind între aproximativ 300 și 1200 osmol/kg H2O.

Deoarece iodul este substanța radioopacă din toți agenții de contrast iodați, radiopacitatea produsă de administrarea acestor agenți de contrast depinde de concentrația de iod a acestora.

Agenții de contrast iodați se administrează cel mai frecvent prin injectare intravasculară, dar substanța se redistribută rapid în spațiul extravascular datorită permeabilității capilare a moleculelor de contrast.

Uneori, agenții iodați sunt, de asemenea, utilizați ca agenți de contrast oral sau rectal pentru a îmbunătăți imaginile stomacului și ale intestinelor. Cu toate acestea, sulfatul de bariu este agentul de contrast predominant utilizat pentru imagistica gastrointestinală. Agenții de contrast pe bază de bariu sunt administrați de obicei sub formă de soluție de pulbere de bariu fin pulverizată, amestecată într-o suspensie cu aproximativ 236,5 până la 473,2 mm de lichid. Pacientul inghite pe cale orală această soluție sau își administrează o clismă în rect.

Vezi și: Pelargonidina, substanța care ne ferește de Alzheimer, demență și cancer. În ce FRUCT o găsim: Inhibă tumorile

Substanța de contrast pe bază de gadoliniu chelat

În cadrul imagisticii prin rezonanță magnetică (IRM), majoritatea agenților de contrast sunt pe bază de gadoliniu chelat. Spre deosebire de agenții de contrast iodați sau de bariu care atenuează razele X pentru a îmbunătăți imagistica, agenții de contrast cu gadoliniu sporesc intensitatea semnalului țesuturilor biologice prin scăderea timpului necesar protonilor de apă pentru a se alinia cu câmpul magnetic creat de aparatul de imagistică.

Agenții chelați din agenții de contrast cu gadoliniu permit, de asemenea, ca substanța să rămână în vasele circulatorii mai mult timp decât agenții de contrast radiografic înainte de a se extravaza.

Pentru imagistica cu ultrasunete (US), utilizarea agenților de contrast este semnificativ mai puțin frecventă în comparație cu alte modalități de imagistică. Cu toate acestea, agenții de contrast cu microbulle, care constau în principal dintr-un miez de gaz și un înveliș biologic stabilizat, sunt uneori utilizați pentru a îmbunătăți imaginile US. Aceste bule au o dimensiune cuprinsă între 1 și 10 uM, aproximativ dimensiunile unui globule roșii, și sunt administrate pacientului pe cale intravenoasă.

Utilizarea agenților de contrast a devenit omniprezentă în practica clinică recentă. Odată cu proliferarea utilizării mijloacelor de contrast, au crescut rapid și preocupările legate de toxicitatea diferiților agenți, potrivit PubMed.

Reacții adverse ale substanțelor de contrast

Vezi și: Fructul care elimină grăsimea din corp, vergeturile și inhibă pofta de mâncare. Marinescu: Arătăm WOW. Pielea e mult mai tonică, lipsită de imperfecțiuni

"Substanțele de contrast sunt folosite în investigațiile imagistice și pot fi cauza de reacții de hipersensibilitate (popular denumite alergii) cu manifestare imediată (în maxim o ora de la administrare) sau întârziată (la peste o ora de la administrare). Simptomele pot varia de la prurit cutanat la erupție urticariana cu hipotensiune și dificultăți respiratorii.

Deși incidența reacțiilor organismului în cazul folosirii substanțelor de contrast este foarte mică, ele pot fi de o severitate importantă, motiv pentru care unii pacienți cu risc crescut (astm alergic, neoplazii, mastocitoză etc.) necesită evaluare alergologică prealabilă.

În anumite cazuri poate fi necesară testarea cutanata la substanțe de contrast, mai ales atunci când un pacient a prezentat o reacție alergică în cursul unei investigații imagistice și are indicație de o nouă investigație cu substanță de contrast. În astfel de cazuri, testarea cutanata poate oferi o alternativă", potrivit Centrului Medical de Diagnostic și Tratament "Dr. Victor Babeș".

Riscul administrării substanţelor de contrast specifice IRM

Potrivit Pediatrie Sibiu, categoria de substanţe de contrast cea mai utilizată în administrare în diagnosticul IRM este reprezentată de compuşii gadolinium-ului. Administrarea lor se însoţeşte de simptome (greaţă, vărsături, alterarea gustului, transpiraţii, senzaţie de căldură, anxietate), care sunt considerate că răspuns fiziologic la administrarea substanţei de contrast. Reacţiile adverse acute la aceste substanţe pot fi asemănătoare reacţiilor alergice şi sunt rare (0,07%).

Ele pot fi clasificate în:

- reacţii uşoare: prurit, rush cutanat, urticarie, tușe, nas înfundat, strănut, uşor edem al pleoapelor şi feţei.

- reacţii medii: dispnee, bronhospasm, edem laringian uşor, tahicardie sau bradicardie simptomatică, hipertensiune sau hipotensiune.

- reacţii severe: angioedem progresiv, insuficienţă respiratorie severă, pierderea stării de conştienţă, convulsii, aritmii, stop cardio-respirator.

Reacţiile uşoare, obicei, nu necesită intervenţie terapeutică, cele medii trebuie tratate, iar în cazul celor severe este necesară intervenţia personalului de anestezie-terapie intensivă. este necesară doar în ~7% dintre cazurile injectate, atunci când apar reacţii severe.

Reacţiile la gadolinium sunt mai rare decât cele la substanţele de contrast iodate. Factorii de risc pentru acestea sunt istoric de reacţii la administrarea substanţelor de contrast (fie gadolinium, fie iodate) sau istoric de alte manifestări alergice.

Un alt risc asociat administrării de gadolinium este fibroză sistemică nefrogenică, o afecţiune nou descrisă, foarte rară, care apare la distanţă de la administrare, eventual după administrări repetate. Apare mai ales la bolnavii cu afectare renală preexistrentă şi are un pronostic rezervat.

Tudor Ciuhodaru, despre efectele administrării substanței de contrast

Celulita, adevărata cauza principală. Produsul din bucătărie care te scapă de ea. Marinescu: Sunt persoane mai plinuțe care sunt fabuloase, o explozie de energie pozitivă

"Există și astfel de riscuri, chiar dacă sunt evaluate de-a lungul timpului, și mai ales în ceea ce privește reacția anafilactică care poate fi de la o formă severă extrem de gravă, la șoc anafilactic sau infarct acut miocardic, asociat practic cu reacții alergice.

Pot fi luate măsuri de prevenție. Pacientul trebuie investigat în prealabil dacă există riscul major, alergii cunoscute sau cei cu cancer, sau cei cu altă patologie care predispune la așa ceva ar trebui să fie evaluați în prealabil de un alergolog.

Se pot face teste cutanate, apropo de ceea ce înseamnă sensibilitatea la substanța de contrast.

Vă mai spun un lucru extrem de important, că e privat, că nu e privat, de multe ori aceste mijloace imagistice pe care le face toată lumea sunt în zone, să zicem așa, puțin accesibile, izolate și nu au acea posibilitate de a asigura suportul vital de a interveni în situații de urgență.

În toate aceste cazuri adrenalina este regina și trebuie să știi să intervi rapid într-un șoc anafilactic. Dacă nu se intervine imediat, și imediat înseamnă câteva minute, se poate pierde o viață.

Ni se pare incredibil, oamenii merg acolo, plătesc, iar din punctul acesta de vedere trebuie să sune la salvare să le asigure asistența medicală de urgență. Și ia uitați-vă că în ciuda timpului acela de 5 - 8 minute cam cum se circulă în București sau cum se circulă și în Iași, este imposibil să crezi că va ajunge în timpul acela necesar astfel încât ceea ce înseamnă resuscitare eficientă să fie pus în practică", a declarat medicul Tudor Ciuhodaru, la Realitatea Plus.

Substanța de contrast cu IOD și cu METAL. Care e diferența, cui și când poate fi administrată: Insuficiența renală, contraindicație

”Există o diferență foarte mare între substanța de contrast folosită în tomografie computerizată și substanța folosită în rezonanță magnetică. Substanța de contrast din tomografie se bazează pe iod, este o substanță de contrast iodată, spre deosebire de substanța de contrast din rezonanță magnetică, care se bazează pe metal.

Sunt așa numitele substanțe de contrast paramagnetice și în speță pe bază de gadoliniu. Principala contraindicație de administrare a unei substanțe de contrast iodate este alergia la iod și a doua, cu cea mai mare frecvență, este insuficiența renală”, a declarat Adrian Dijmărescu, medic primar radiologie imagistică la Spitalul Clinic SANADOR, pentru DC Medical.

Ce este examinarea CT și ce substanță de contrast se folosește

"Ce este examinarea CT? Este una dintre investigațiile care au revoluționat desfășurarea actului medical al ultimelor decenii. Această examinare, care are la baza îmbinarea tehnologiei razelor X cu o post-procesare computerizată avansată a informațiilor colecționate, permite vizualizarea cu acuratețe a organelor interne, structurilor osoase, vaselor de sânge, etc. Examinarea CT este nedureroasă, rapidă și neinvazivă. Se efectuează în decubit, pacientul întins pe masă de examinare, această avansând în interiorul și în exteriorul aparatului care colecționează datele. Ulterior, aceste date sunt prelucrate de către computer printr-un algoritm special conceput, generând, astfel, imagini utile medicului în vederea elaborării rezultatului.

Substanță de contrast folosită de rutină în examinările CT este pe baza de iod, în diverse combinații și concentrații; în ultima perioada dezvoltându-se compuși izoosmolari și hipoalergenici în scopul reducerii frecvenței posibilelor reacții adverse. Substanță de contrast se poate administra oral și/sau intravenos, intraarterial, intrarectal, etc. Precauțiile administrării acesteia se referă în mare parte la administrarea intravenoasă.

Cu sau fără substanță de contrast? Există examinări care necesită de rutină administrarea substanței de contrast (regiunile toracala, abdominală, pelvină) și segmente care rareori necesită această etapă (în principiu articulațiile, coloana vertebrală). Cu toate acestea, indiferent de probabilitate, medicul radiolog CT va decide în cursul investigației această necesitate, în funcție de patologia pacientului și bineînțeles de modificările sesizate în timpul scanării native inițiale (fără substanță de contrast).

Beneficiile substanței de contrast Substanțele de contrast sunt utilizate în examinările CT pentru a determina mărirea contrastului natural al vaselor și anumitor organe, având că rezultat stabilirea unui diagnostic corect. În cazul leziunilor evidențiate, criteriile particulare de vascularizatie ale acestora aduc informații suplimentare pentru diagnostic.

Precauții și contraindicații ale administrării substanței de contrast sunt numeroase, citate în ghidurile internaționale destinate acestor examinări.

Iată însă câteva considerații generale:

– examinarea CT este contraindicată femeilor însărcinate și se recomandă precauție în efectuarea tomografiilor copiilor sau persoanelor tinere. În cazul injectării substanței de contrast, mamele nu trebuie să își alăpteze copiii timp de 24 – 48 ore după administrarea acesteia.

– risc renal: pacienții cu insuficientă renală, tratament concomitent cu anti-inflamatoare nesteroidiene (foarte important a se cunoaște valoarea creatininei și rată de filtrare glomerulară). Riscul de a dezvoltă nefrotoxicitate că urmare a administrării substanței de contrast crește semnificativ la pacienții cu o rată de filtrare glomerulară mai mică de 30ml/min/1,73m2.

– risc alergic: pacienții cu astm, reacții alergice la substanță de contrast în antecedente. Efectuarea unei scheme de tratament în prealabil administrării substanței de contrast este rezervată pacienților cu antecedente alergice moderate sau severe. Trebuie efectuată întreagă schemă de tratament pentru a reduce riscurile reacțiilor alergice la substanță de contrast în toate cazurile, cu excepția celor în care beneficiile efectuării examinării de urgență surclasează riscul dezvoltării unei reacții alergice la substanță de contrast. În cazul pacienților care au suferit de reacții alergice minore că urmare a administrării substanței de contrast, se preferă fie absența tratamentului prealabil, fie administrarea unui tratament antihistaminic. Riscul unei reacții alergice repetate în cazul unui pacient cu antecedente de reacție alergică severă este de 18,5%.

– risc cardiovascular: pacienții cu insuficientă cardiacă, hipertensiune arterială malignă.

– alți factori de risc: diabet, mielom multiplu, lupus, patologie tiroidiana. În ceea ce privește pacienții diagnosticați cu mielom multiplu, insuficientă renală acută este determinată mai degrabă de hipercalcemie, deshidratare, infecții sau proteinurie Bence-Jones decât de administrarea substanței de contrast.

Eliminarea substanței de contrast are loc pe cale renală și se face, în proporție de 95 – 99% prin simplă filtrare glomerulară. Nu există secreție tubulară și nici reabsorbtie. Timpul de înjumătățire este de 60 – 120 de minute, la 4 ore fiind eliminată aproximativ 75% din cantitatea de contrast administrate.

Medicul radiolog va lua decizia administrării sau nu a substanței de contrast în funcție de patologia individuală a fiecărui pacient și bineînțeles având în vedere raportul beneficiu/risc al fiecărui caz în parte", potrivit Spitalului Universitar de Urgență Militar Central "dr.Carol Davila".

O femeie a murit în timpul unui CT, după ce a înghițit substanța de contrast

O femeie din Târgoviște, în vârstă de 51 de ani, a făcut stop cardio-respirator în timpul unei tomografii computerizate.

În timpul procedurii medicale i s-a făcut rău și nu a mai putut fi salvată.

Femeia fusese diagnosticată cu cancer la sân și urma să facă o investigație CT, iar pentru asta a apelat la o clinică privată. Surse din anchetă spun că problemele au apărut imediat ce femeia a înghițit substanța de contrast necesară analizei computerizate.

A intrat în stop cardiac, iar personalul medical al clinicii a intervenit și a încercat resuscitarea. Chemat de urgență, echipajul ambulanței a reluat manevrele dar, din păcate, fără rezultat.

Ancheta penală va trebui să lămurească dacă procedurile medicale au fost respectate în acest caz și care a fost cauza ce a condus la acest sfârșit tragic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.