Stresul oxidativ afectează întregul organism. Din cauza stresului oxidativ apar anumite boli, dar acesta afectează şi frumuseţea, pentru că el contribuie la procesul de îmbătrânire a pielii şi nu numai: părul, unghiile devin casante, iar ridurile devin mai evidente. Medicul toxicolg Radu Țincu a explicat în cadrul emisiunii Sfat de Sănătate de la Antena 3 ce este stresul oxidativ. 

”Stresul oxidativ este o stare anormală care apare în momentul în care organismul este supus la o traumă. Fie că discutăm despre o traumă fizică: accident rutier, arsuri, sau fie că discutăm de o boală acută, cum ar fi infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, sau discutăm de expunerea la substanţe nocive, poluante.

Toate aceste elemente care agresionează într-un fel organismul, în prezenţa metabolismului aerob, adică a utilizării oxigenului vor putea să declanşeze stresul oxidativ. 

Stresul oxidativ, fiind mediat de speciile reactive de oxigen, cum ar fi anionul superoxid sau apa oxigenată, sunt specii care au o capacitate distructivă, în special pe membranele celulare. Apa oxigenată arde anumite structuri, în special pe cele lipidice, membra lipidică din membrana celulară.

În prezenţa acestor specii reactive de oxigen începe să fie pur şi simplu arsă, să apară anumite leziuni la nivelul acestei membrane. În momentul în care apar perforaţii ale membranei celulare se produce o instabilitate celulară, adică celula începe să piardă atât conţinut, sau să permită intrarea unor substanţe din afară. Efectul final asupra celulei este moartea celulară. Apare moartea celulară prin aceste mecanisme de osmoză”, a explicat medicul. 

Vezi și: Poliomielita, risc de reapariție după 30 de ani, deși există vaccin. Tamara Roșu: Anul 2026, ȚINTA fără poliomielită la nivel mondial

Stresul oxidativ - agresiune pentru organism

Stresul oxidativ este un termen folosit pentru afecţiunile produse de radicalii liberi. Este definit ca fiind dezechilibrul dintre radicalii liberi şi antioxidanţi, în condiţiile în care oxidanţii (radicalii liberi) sunt mai mulţi şi au un potenţial distructiv asupra organismului uman. Sau altfel spus, stresul oxidativ este declanşat de dezechilibrul dintre cantitatea de oxigen reactiv produs în organism şi capacitatea acestuia de a-l elimina.

”De ce este important stresul oxidativ? Pentru că el însoţeşte anumite agresiuni asupra organismului, iar odată ce a fost declanşat, agravează evoluţia acestor boli. De exemplu, infarctul miocardic s-a dovedit că este mult agravat prin prezenţa stresului oxidativ care însoţeşte evoluţia infarctului miocardic.

Putem să măsurăm aceşti parametri, chiar dacă sunt extrem de instabili din punct de vedere al evoluţiei chimice. Ei nu rezistă foarte mult. Îi putem măsura, dar avem nişte markeri indirecţi de stres oxidativ, care vizează evaluarea capacităţii antioxidante a organismului.

Putem să măsurăm fie capacitatea antioxidantă, putem să măsurăm anumite substanţe care sunt folosite de organism pentru a contacara stresul oxidativ, cum ar fi seleniu, vitamina E, coenzima Q10. Sunt o serie de enzime implicate. În momentul în  care ele încep să se epuizeze, acest lucru ne spune că organismul nu mai are capacitatea de a elimina speciile reactive de oxigen. 

Dincolo de aceste agresiuni oarecum fizice, stresul oxidativ este o parte componentă a stresului psihic şi vorbim de stres oxidativ la nivelul neuronilor. În momentul în care suprasolicităm activitatea cerebrală printr-o muncă excesivă, fără perioade de odihnă, la nivelul creierului se eliberează neurohormoni excitatori, cum ar fi glutamatul, iar acest glutamat va iniţia cascada stresului  oxidativ.

Problema majoră a stresului oxidativ cerebral este că neuronii, faţă de alte celule din corp, nu se divid. Odată ce au fost distruşi, ei nu mai pot fi recuperaţi. Traiul modern dăunează, pentru că stresul oxidativ apare în sindromul de epuizare psihică, burnout. Poluarea aerului generează stres oxidativ la nivelul alveolelor pulmonare.

Alimentația cu pesticide, cu metale grele, promovează stresul oxidativ inițial la nivelul tubului digestiv”, a mai explicat medicul.

Vezi și: Greșeala pe care o faci când alegi sutienul. Cum îți poate afecta sănătatea

Cauzele stresului oxidativ

Stresul oxidativ poate avea loc intracelular sau extracelular, în ambele cazuri fiind la fel de dăunător. Sursele stresului oxidativ pot fi radicalii liberi din surse exogene.
Cei mai importanţi sunt aceştia:

- fumul de ţigară: are în componenţa o serie de oxidanţi şi radicali liberi, dar şi compuşi organici;

- metale grele: fier, cupru, cadmiu, nichel, arsenic, plumb;

- expunerea la ozon: poate afecta funcţia pulmonară chiar şi la persoanele sănătoase;

- poluare;

- consumul de alcool;

- nicotină;

- tratamentele medicamentoase (citostaticele, de exemplu).

Cum se manifestă stresul oxidativ

Sunt câteva semnalele după care îţi poţi da seama că lucrurile nu merg chiar bine în ceea ce priveşte funcţionarea organismului tău și că ești afectat de stresul oxidativ, potrivit Healthline

- eşti obosit oricât de mult te odihneşti, fără să existe un motiv evident al oboselii;

- suferi de pierderi de memorie;

- suferi de lipsa de concentrare;

- ai dureri musculare sau articulare, fără să suferi alte afecţiuni;

- părul tău este uscat şi fragil, iar liniile fine de pe faţa ta încep să prindă contur;

- ai dureri de cap;

- eşti predispus la infecţii;

- suferi de anxietate.

Vezi și: Creierul afectat de Alzheimer, reparat cu o moleculă proprie identificată întâmplător. Poate anula tulburările de memorie

Afecțiunile pe care le putem dezvolta din cauza stresului oxidativ

- ateroscleroza;

- afecţiuni reumatice inflamatorii;

- artrită reumatoidă

- disfuncţii ale glandei tiroide;

- afecţiuni neurodegenerative (Alzheimer, Parkinson);

- diabet zaharat;

- cataractă;

- infarct miocardic;

- îmbătrânire prematură;

- cancer;

- boli hepatice;

- diabet;

- oboseala cronică.

Pentru a funcţiona optim, organismul are nevoie de substanţe vitale (vitamine şi oligoelemente). Unele dintre acestea nu sunt sintetizate de organism, de aceea este nevoie de un aport exogen. Există situaţii în care organismul are nevoie chiar de o cantitate suplimentară de asemenea elemente vitale: creştere, sarcina, boli inflamatorii, abuz de nicotină, abuz de alcool, chimioterapie, radioterapie, perioade prelungite de stres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.