Stresul cronic este un sentiment de stres prelungit și constant, care poate afecta negativ sănătatea dacă nu este tratat.

Acesta poate fi cauzat de presiunile zilnice ale familiei și ale muncii sau de situații traumatice.

Stresul cronic apare atunci când organismul experimentează factori de stres cu o asemenea frecvență sau intensitate încât sistemul nervos autonom nu are o șansă adecvată de a activa răspunsul de relaxare în mod regulat.

Acest lucru înseamnă că organismul rămâne într-o stare constantă de excitare fiziologică și, astfel, este afecta fiecare sistem din organism, în mod direct sau indirect.

Trebuie reținut faptul că omul este ”construit” să facă față stresului acut, cel de scurtă durată, însă nu și celui cronic, constant și pe o lungă durată de timp.

Atunci când suntem stresați, cel mai bun remediu, aproape instant, pare să fie cel al consumului de alimente bogate în calorii. Însă combinația dintre stresul cronic și alimentele hipocalorice nu este deloc sănătoasă.

Potrivit cercetătorilor australieni, stresul combinat cu alimente ”confortabile”, bogate în calorii, creează modificări în creier care determină o foame și mai mare, stimulează pofta de alimente dulci, foarte gustoase și care, în timp, duc printre altele și la o creștere excesivă în greutate, notează Science Daily.

”Descoperirile noastre arată că stresul poate anula un răspuns natural al creierului care diminuează plăcerea obținută din alimentație, ceea ce înseamnă că creierul este recompensat continuu să mănânce.

Am arătat că stresul cronic, combinat cu o dietă bogată în calorii, poate determina un consum de alimente din ce în ce mai mare, precum și o preferință pentru alimente dulci, foarte gustoase, promovând astfel creșterea în greutate și obezitatea.

Această cercetare evidențiază cât de crucială este o dietă sănătoasă în perioadele de stres”, a declarat prof. Herbert Herzog, autorul secundar al studiului.

Vezi și: Grăsimea vasculară la menopauză, rol în protecția împotriva demenței. Endocrinolog: Deficitul de estrogen, asociat cu declinul cognitiv

De la creierul stresat la creșterea în greutate

În timp ce unii oameni mănâncă mai puțin în perioadele de stres, majoritatea vor mânca mai mult decât de obicei și vor alege opțiuni bogate în calorii, cu un conținut ridicat de zahăr și grăsimi.

Pentru a înțelege ce determină aceste obiceiuri alimentare, echipa a investigat pe modele de șoareci modul în care diferite zone ale creierului au răspuns la stresul cronic în cadrul diferitelor diete.

”Am descoperit că o zonă cunoscută sub numele de habenula laterală, care în mod normal este implicată în oprirea răspunsului de recompensă al creierului, era activă la șoarecii care au urmat o dietă pe termen scurt, bogată în grăsimi, pentru a proteja animalul de supraalimentare.

Cu toate acestea, atunci când șoarecii erau stresați în mod cronic, această parte a creierului a rămas tăcută - permițând semnalelor de recompensă să rămână active și să încurajeze alimentația de plăcere, fără a mai răspunde la semnalele de reglementare a sațietății.

Am constatat că șoarecii stresați cu o dietă bogată în grăsimi au luat de două ori mai mult în greutate decât șoarecii cu aceeași dietă care nu au fost stresați”, explică dr. Kenny Chi Kin Ip de la Institutul Garvan, principalul autor.

Stresul cronic, simptome

Stresul cronic afectează atât sănătatea mintală, emoțională, cât și sănătatea fizică. Astfel, simptomele acestuia pot să fie de ordin fizic și psihologic, cu impact asupra abilităților de funcționare în viața de zi cu zi.

Aceste simptome pot varia de la o  persoană la alta, fiecare având propriul sistem de reacție la stresul cronic. Unele dintre cele mai frecvente semne ale stresului cronic includ:

- dureri

- scăderea energiei

- tulburări de somn, precum insomnia

- gândirea dezorganizată

- probleme de concentrare

- oboseală

- senzația de pierdere a controlului

- sentimente de neputință

- scădere a sistemului imunitar, cu îmbolnăviri și infecții frecvente

- tulburări gastrointestinale

- stomac deranjat

- dureri de cap

- iritabilitate

- nervozitate și anxietate

- tensiune musculară, arată Very Well Mind.

Vezi și: Ce înseamnă, de fapt, când spui condoleanțe. Ce să faci și ce să NU spui niciodată când moare cineva

Stresul cronic, diagnosticare

Având în vedere că multe dintre semnele și simptomele stresului cronic sunt similare cu ale altor afecțiunii, diagnosticarea acestuia este destul de dificil de realizat.

Însă sunt anumite semne care ar trebui să dea de gândit celui care trece prin astfel e momente și să acționeze în consecință.

Astfel, pentru a putea recunoaște dacă sunteți afectați de stresul cronic este important să vă răspundeți la câteva întrebări:

- Sunteți adesea morocănos sau iritat?

- Aveți impresia că vă faceți mereu griji pentru ceva?

- Vi se pare că nu aveți timp să vă îngrijiți sau să faceți lucrurile care vă plac? 

- Cele mai mici neplăceri vi se par prea greu de suportat?

- Vi se pare că mereu răciți sau că aveți infecții?

- Vă bazați pe mecanisme de adaptare nesănătoase, cum ar fi alcoolul, pentru a vă gestiona stresul?

Dacă ați răspuns afirmativ la aceste întrebări este indicat să identificați factorii care au dus la apariția stresului cronic, să îi eliminați, pe cât posibil, dar și să apelați la ajutorul unui specialist, psiholog sau psihoterapeut.

Sursele de stres cronic pot varia, dar de cele mai multe ori se încadrează într-una dintre cele patru tipuri diferite, astfel:

- stresul emoțional

- stresul de mediu

- stresul relațional (cu familia,  prietenii sau colegii de muncă)

- stresul de la locul de muncă (provocări și presiuni legate de serviciu).

În multe cazuri, aceste tipuri de stres afectează mai multe domenii din viața unei persoane.

Stresul de la locul de muncă poate crea stres în relațiile dumneavoastră, în timp ce stresul relațional poate face mai dificilă gestionarea emoțiilor dificile.

Stresul cronic, riscuri

Pe lângă kilogramele în plus pe carele puteți acumula ca urmare a consumul excesiv de alimente, în special din categoria celor bogate în calorii, stresul cronic poate avea impact și asupra altor aspecte legare de sănătatea psiho-emoțională și fizică, în cazul în care nu acesta nu este tratat corespunzător.

Astfel, potențiale complicații ce pot fi date  de stresul cronic includ:

- acneea

- depresia

- diabetul

- eczemele

- bolile de inimă

- hipertensiunea arterială

- hipertiroidismul

- sindromul intestinului iritabil

- scăderea apetitului sexual

- ulcere.

Stresul cronic, tratament

În ceea ce privește tratamentul stresului cronic, există o serie de opțiuni, între care:

- psihoterapia, care include terapia cognitiv comportamentală și reducerea stresului bazată pe mindfulness, prin meditație

- medicația, menită să gestioneze unele dintre simptomele stresului, precum tulburările de somn sau tulburările intestinale/stomacale.

Vezi și: Jador, suspect de cancer la colon. Fratele său, anunț: Ultima decizie o ia Dumnezeu. Va trebui să-l ajute organismul

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.