Ministerul Sănătății a lansat în transparență proiectul de act normativ privind aprobarea stategiei naționale pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA, în perioada 2022-2030.

Strategia națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030 a fost elaborată de către Comisia Naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA – Ministerul Sănătății, în colaborare cu Comitetul Naţional de Coordonare HIV/SIDA și Tuberculoză, cu sprijin financiar din partea Fondului Global pentru HIV/SIDA, Tuberculoză și Malarie.

Număr ridicat de cazuri

”În perioada 2007-2016, numărul de cazuri HIV/SIDA nou diagnosticate a crescut în rândul tuturor grupurilor populaționale (total 7.139 cazuri noi, în medie 714 cazuri/an), creșteri dramatice înregistrându-se la nivelul grupurilor prioritare.

Astfel, în această perioadă s-au înregistrat un număr de 4.512 cazuri noi HIV/SIDA cu transmitere heterosexuală, 1.182 cazuri în rândul CDI și 855 în rândul BSB.

În 2014 numărul cazurilor cu transmitere heterosexuală nou înregistrate a fost de 529 (creștere cu circa 44% față de anul 2007). În același an (2014) au fost înregistrate și cele mai multe cazuri noi HIV/SIDA în rândul BSB – 137, de aproape 6 ori mai multe față de cele înregistrate în anul 2007- 6 cazuri.

Cel mai mare număr anual de cazuri noi la nivelul CDI a fost înregistrat  în 2013 – 286 cazuri, de circa 47 de ori mai multe decât în 2007 (6 cazuri)”, arată documentul. 

Majoritatea persoanelor de sex feminin din cadrul cohortei au ajuns la vârsta fertilă, iar, pe de altă parte, există o populație de sex feminin infectată HIV pe cale heterosexuală sau prin injectare, numărul nașterilor la femeile seropozitive în perioada 2013- 2016 rămânând relativ constant (293 gravide în 2013, respectiv 296 în 2016). În acest context ponderea transmiterii verticale (cu o medie de 2.58% din total cumulativ cazuri noi HIV/SIDA) rămâne un punct de atenție.

Un motiv de îngrijorare îl reprezintă ponderea relativ ridicată a testelor pozitive înregistrate în urma testării persoanelor care au avut contact sexual cu persoane seropozitive (9.92% teste pozitive din total 867 teste realizate în 2016).

”În 2016, peste 61% din cazurile noi de infecție HIV înregistrate în România au fost diagnosticate tardiv (CD4 < 350 cel/mm3) față de 48% la nivel european. Aceste prezentări târzii sunt în principal rezultatul unui acces limitat și al utilizării insuficiente a serviciilor de testare și consiliere HIV (în special testarea în vederea confirmării diagnosticului), mai ales în cazul persoanelor din grupurile vulnerabile.

Numărul persoanelor infectate aflate în supraveghere medicală activă a crescut cu 60% față de anul 2007 (de la 7.591 în 2007 la 12.196 în 2016).

În perioada 2008-2016, numărul pacienților aflaţi în tratament ARV a crescut cu 47.2% (de la 7.434 în 2008 la 10.942 în 2016)”, mai notează documentul. 

Vezi și: Antiobioticele, efecte negative. Medic: Este considerată o amenințare mondială la adresa existenței speciei umane

Factorii care au dus la creșterea numărului de cazuri

Aceste creșteri îngrijorătoare s-au înregistrat într-un context marcat de trei factori care au influențat negativ acoperirea și calitatea intervențiilor de prevenire și acces la tratament și îngrijiri HIV/SIDA și anume:

- lipsa unui cadru strategic care să orienteze intervențiile (ultima strategie aprobată  la nivel național a acoperit perioada 2004-2007);

- diminuarea nivelului de coordonare și colaborare multisectorială între ministerele, instituțiile și organizațiile active în domeniul HIV/SIDA, ca urmare a deficiențelor înregistrate în funcționarea Comisiei Naționale pentru Supravegherea, Controlul și Prevenirea cazurilor de infecție HIV/SIDA;

- retragerea donatorilor/finanțatorilor internaționali, având drept consecință diminuarea drastică a fondurilor disponibile la nivel național pentru implementarea intervențiilor de prevenire, în special a celor adresate grupurilor prioritare (CDI, BSB, PPSC, PPL). Această diminuare nu a fost însă compensată, conform angajamentelor asumate, prin utilizarea fondurilor publice naționale sau a celor de tip FSE în perioada 2007-2017, mai notează Ministerul Sănătății. 

Vezi și: Conducătorii din sănătate, pregătire managerială. MS: Nu au niciun criteriu inițial de competență

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.