Semnificațiile ascunse din spatele celor mai puternice dorințe alimentare. Ce trebuie să mănânci când ți-e poftă de ceva sărat sau dulce

dorinte alimentare Foto: Freepik
Află mai multe despre deficiențele nutriționale care influențează poftele alimentare.

Poftele alimentare sunt frecvente și indică adesea dezechilibre, cum ar fi insuficiența nutrienților sau stresul emoțional. Ele sunt adesea declanșate de dorința de a mânca anumite alimente, cum ar fi ciocolata, sarea sau zahărul. Femeile sunt de două ori mai predispuse să experimenteze aceste pofte decât bărbații. Înțelegerea poftelor alimentare poate ajuta la gestionarea acestora și la promovarea sănătății generale.

Uneori, pofta de mâncare este un semn că organismului tău îi lipsește o vitamină necesară. De exemplu, dacă observi că poftești tot timpul la ciocolată, poate fi un semn că organismul tău are un deficit de magneziu. Atunci când ai putea înlocui acel baton de ciocolată cu ceva mai sănătos, cum ar fi fructele, migdalele sau legumele cu frunze verzi, reacția ta naturală ar fi să iei batonul de ciocolată.

Vezi și: 6 condimente sănătoase urmate de 6 alegeri dăunătoare. Echilibrul între gust și sănătate

Semnificația poftelor alimentare

- Pofta de ciocolată poate indica o deficiență de magneziu, sugerând o dietă bogată în legume cu frunze verzi, semințe, nuci crude, fasole și fructe. 

- Pofta de pâine ar putea implica o deficiență de azot, ceea ce îndeamnă la consumul de fulgi de ovăz, legume cu frunze verzi, nuci și leguminoase.

- Pofta de sucuri și băuturi carbogazoase dar și de alimente grase sau uleioase ar putea reflecta o deficiență de calciu, sugerând consumul de muștar verde, broccoli, varză kale, frunze de lalea, susan, leguminoase și brânză. Pofta de gustări sărate poate indica o deficiență de clor, sugerând consumul de sare de mare, țelină, roșii și măsline.

- Conform BetterMe, poftele de cafea pot proveni dintr-o deficiență de clorură de sodiu (sare), sugerând consumul de sare de mare, sare de masă obișnuită, kombucha, oțet de mere și alge marine.

- Pofta de dulciuri zaharoase poate implica o deficiență de sulf, sugerând consumul de sparanghel, usturoi, varză kale, ceapă, afine, afine, pudră de carob. Pofta de dulciuri zaharoase poate reflecta, de asemenea, o deficiență de triptofan, sugerând consumul de cartof dulce, stafide, fulgi de ovăz, spanac, semințe de dovleac și semințe de floarea-soarelui. Aceasta poate indica și un nivel scăzut de zahăr în sânge.

Citește și: Cele mai bune surse de proteine. Nu ajută doar mușchii, promovează sațietatea și gestionează greutatea

- Pofta de brânzeturi poate însemna o deficiență de acizi grași esențiali, determinând consumul de ulei de in, Omega 3 (EPA și DHA), nuci și semințe de chia. Pofta de brânză ar putea indica o deficiență de calciu, sugerând consumul de leguminoase, broccoli, varză kale, frunze de muștar și spanac.

- Pofta de alcool poate indica o deficiență de proteine, sugerând consumul de leguminoase, linte, mazăre, soia, frunze verzi, nuci, semințe, ouă, pește, carne de pasăre și carne de vită. Pofta de alcool poate reflecta, de asemenea, o deficiență de calciu, sugerând consumul de leguminoase, frunze de muștar, varză kale, frunze de napi, tahini și semințe de susan.

- Mestecatul gheții poate indica o deficiență de fier, sugerând consumul de leguminoase, fructe uscate, cireșe, spanac, prune uscate nesulfurate, alge marine, carne de pasăre, pește și carne de vită.

- Gustările și pofta de junk food ar putea sugera o dietă dezechilibrată, sugerând consumul de apă, fructe, legume, proteine, carbohidrați întregi, nuci și semințe.

Foto: Freepik @lookstudio

Factorii care influențează poftele alimentare

Poftele alimentare pot fi influențate de diverși factori fizici, inclusiv lipsa unui somn de bună calitate, deshidratarea, microbiota intestinală, sarcina, inactivitatea fizică, consumul de alimente ultraprocesate, dereglarea grelinei și leptinei, dietele deficitare în nutrienți, sindromul premenstrual, nivelurile scăzute de zahăr din sânge și factorii psihologici.

Printre factorii fizici se numără somnul insuficient, care poate provoca dezechilibre la nivelul hormonilor care reglează foamea și sațietatea, crescând pofta de mâncare și intensificând pofta de mâncare. Deshidratarea poate confunda setea cu foamea, iar consumul de apă înainte de masă poate reduce aportul de energie. Cercetările arată că există o legătură între pofta de mâncare și flora intestinală, unele tipuri de bacterii influențând tipul și frecvența poftelor experimentate.

Sarcina este o cauză frecventă a poftelor alimentare, din cauza schimbărilor hormonale din timpul sarcinii, care pot influența receptorii de gust și miros și intensifica poftele alimentare. Inactivitatea fizică poate ajuta la reducerea poftelor, în timp ce mai puțină mișcare poate duce la mai multe pofte alimentare. Alimentele procesate, bogate în grăsimi și zaharuri adăugate, pot fi asociate cu simptome asemănătoare dependenței, crescând pofta de astfel de alimente.

Dereglarea grelinei și a leptinei sunt, de asemenea, legate de pofta de mâncare. Grelina crește aportul de energie, stimulează pofta de mâncare și favorizează stocarea grăsimilor, în timp ce Leptina inhibă foamea prin semnalarea faptului că organismul a stocat suficiente grăsimi. Un dezechilibru al acestor hormoni poate duce la pofte și la creșterea senzației de foame.

Dietele deficitare în nutrienți pot provoca pofte de alimente sărate și ciocolată, în timp ce lipsa unor nutrienți cruciali, precum clorura de sodiu sau magneziul, poate provoca pofte de alimente sărate și ciocolată. Sindromul premenstrual, în care apar modificări ale hormonilor progesteron și estrogen în timpul menstruației, poate provoca, de asemenea, pofte alimentare.

Nivelurile scăzute de zahăr din sânge sunt o cauză majoră a poftelor alimentare, deoarece acestea apar atunci când nu circulă suficientă glucoză în sânge, de obicei în timpul unor perioade lungi de înfometare sau de sărit peste mese. Atunci când glicemia este scăzută, organismul răspunde prin pofta de alimente care vor crește nivelul de zahăr, ceea ce duce la creșterea poftelor.

Factorii psihologici care contribuie la pofta de mâncare includ stresul, fluctuațiile de dispoziție și trăsăturile de personalitate. Persoanele care sunt mai impulsive sau care au un scor mai mare pe scalele de personalitate de dependență sunt mai susceptibile de a experimenta pofte alimentare. Înțelegând și gestionând acești factori, indivizii își pot gestiona mai bine poftele și pot menține un stil de viață sănătos.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel