Tulburările psihice sau afecțiunile neurodegenerative nu mai sunt un subiect tabu pentru celebrități, comparativ cu acum câteva decenii, când, de exemplu, actorul Michael J. Fox a ascuns că suferă de boala Parkinson, de teama de a nu fi privit altfel de cei din jur, în special de către public.

Între timp, tot mai multe persoane publice își recunosc problemele, arătând în același timp că bolile neurodegenerative sau tulburările psihiatrice ori psihoemoționale nu țin cont de statutul financiar și social, mai mult, acesta pare să fie un semnal de alarmă, un mod de conștientizare pentru publicul larg, pentru omul de rând.

Vezi și: Uitarea, ceva normal. Suntem asaltați de informații, iar creierul își face singur ordine. Când avem nevoie de ajutor de specialitate

Recunoașterea, și în beneficiul publicului

Cynthia Hoffner, profesor de comunicare la Georgia State University, care studiază psihologia utilizării și efectelor mass-media, spune că, în general, atunci când celebritățile aleg să discute despre problemele lor de sănătate mintală, acest lucru poate avea rezultate pozitive.

”Cineva care se confruntă cu probleme de sănătate mintală. Când cineva care se confruntă cu probleme de sănătate mintală vede că personalități publice respectate, populare și pozitive vorbesc despre faptul că experimentează aceleași lucruri, aceasta normalizează această experiență. Ca și cum, Nu sunt singurul care se confruntă cu această problemă, aceste alte persoane pe care le apreciez și le respect cu adevărat sau pe care alții le apreciază și le respectă cu adevărat se confruntă și ei cu acest lucru”, a spus Hoffner, citată de VeryWellMind.

Potrivit lui Hoffner, această acceptare, dar mai ales recunoaștere publică are potențialul de a fi un ”catalizator” pentru persoanele care trec prin episoade similare pentru a apela la specialiști și de a căuta un tratament, dar și a trece cu demnitate peste aceste tulburări.

În plus, dezvăluirile celebrităților pot contribui la reducerea stigmatului asociat cu bolile mintale, în special pentru cei care nu se confruntă cu aceste probleme.

După cum subliniază Hoffner, știrile despre sănătatea mintală sunt adesea negative, ceea ce poate duce la stereotipuri despre persoanele cu boli mintale ca fiind violente, periculoase sau o povară pentru societate, însă fiecare dintre noi trebuie să trecem lucrurile acestea prin propriile filtre astfel încât să nu picăm în plasă.

Recent, Celine Dion a dezvăluit că suferă de o boală neurologică incurabilă, sindromul omului rigid, afecțiune care o transformă într-o statuie umană și care are un impact  puternic asupra calității vieții sale, motiv pentru care a fost nevoită să își amâne, încă o dată, concertele din turneul Courage World Tour.

În primăvară, Bruce Willis a declarat că suferă de afazie, o tulburare a vorbirii, care afectează exprimarea sau înțelegerea limbajului vorbit sau scris, în absența oricărei modificări senzoriale.

Tot în primăvară, fostul lider mondial de tenis, Novak Djokovic, a recunoscut că se luptă din punct de vedere mental, pentru a-și găsi cea mai bună formă, după un start sub așteptări al sezonului 2022. Acesta a încheiat anul pe locul 5, cu cinci titluri câștigate, dintre care unul de Grand Slam, la Wimbledon, dar și Turneul Campionilor.

De altfel, Christina Applegate și-a făcut recent prima apariție publică după ce a fost diagnosticată cu scleroză multiplă, iar acest fapt vine să întărească spusele lui Hoffner, cu privire la impactul pe care îl au celebritățile asupra publicului.

Contactul para-social și stigmatizarea sănătății mintale

Potrivit sursei menționate, interacțiunile parasociale cu o celebritate sau cu o altă figură mediatică pot fi atât de puternice, încât există dovezi că pot reduce prejudecățile și stigmatizarea, la fel cum contactul în viața reală cu persoane diferite de noi poate reduce prejudecățile și stigmatizarea.

Astfel, ipoteza contactului parasocial sugerează că interacțiunea parasocială cu o celebritate poate face acest lucru dacă sunt îndeplinite cele trei condiții de mai jos:

- Interacțiunea consumatorului de media cu figura mediatică trebuie să se repete sau să fie susținută pe o perioadă de timp.

-Reprezentarea figurii mediatice trebuie să prezinte informații noi despre subiect, diferite de cele cu care s-a confruntat telespectatorul până acum.

- Consumatorul media trebuie să aibă un sentiment pozitiv față de figura mediatică care prezintă aceste informații noi, mai notează VeryWellMind.

Psiholog și psihiatru, care sunt diferențele. Radu Leca și Karla Meder: Nu e vorba de nebunie. Trebuie să înțelegi și să accepți

Depresia și anxietatea sunt două dintre cele mai frecvente tulburări psiho-emoționale ale vremurilor noastre,  iar cei care trec prin astfel de momente, mai mult, care apelează la ajutor de specialitate, fie că vorbim de cel din partea unui psiholog, fie de cel din partea unui psihiatru nu trebuie etichetați ca ”fiind nebuni”.

Marea majoritate a românilor sunt sceptici când vine vorba despre ajutorul primit de la un psiholog sau psihiatru, marea majoritate nu știu să facă diferența și spun direct că doar nebunii ajung la acești specialiști. Este o concluzie întâlnită în multe cazuri, atât în familie, cât și pe rețelele de socializare. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Alimente care reduc simptomele tulburării afective sezoniere. De ce e bine să bei vin fiert

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.