Kilogramele în plus sunt un factor de risc pentru obezitate și o serie de boli cronice, având în același timp și un impact major asupra stării de sine.

Motive suficient de puternice pentru ca persoanele ce se confruntă cu o greutate mai mare să caute tot felul de cure de slăbire, unele care promit slăbiri miraculoase, altele la care este foarte mult de muncă, deoarece pe lângă alimentația ce trebuie să fie una echilibrată este nevoie și de activitate fizică, minimum 30 de minute pe zi.

În fond, orice cură de slăbire implică un consum caloric mai mare decât aportul caloric.

De câte calorii avem nevoie într-o zi

Numărul caloriilor se calculează în funcție de vârstă, dar și de activitatea pe care o are o persoană - sedentar, puțin activ sau activ.

Potrivit statisticianului Nathan Yau, de la Universitatea California Los Angeles (UCLA), care a analizat datele de la Departamentul American pentru Sănătate, pentru menținerea unei greutăți optime, necesarul de calorii se prezintă astfel:

- 19-30 de ani: 2000 calorii (sedentară), 2000-2200 calorii (puțin activă), 2400 (activă)

- 31-50 de ani: 1800 calorii (sedentară), 2000 calorii (puțin activă), 2200 (activă)

- peste 51 de ani: 1600 calorii (sedentară), 1800 calorii (puțin activă), 2000-2200 (activă).

Vezi și: Tromboflebita: cauze, simptome și tratament. Poate duce la embolie pulmonară sau AVC

Numărat calorii sau post intermitent

Abordarea tradițională a pierderii în greutate este de a număra caloriile și de a încerca să reducă numărul de calorii consumate în fiecare zi. Acesta este un proces consumator de timp și predispus la erori - adesea cu rezultate dezamăgitoare.

Postul intermitent ar putea fi o opțiune mai simplă pentru persoanele care doresc să obțină o greutate sănătoasă.

Pentru a vedea care dintre cele două opțiuni este cea mai eficientă, cercetătorii au realizat un studiu, publicat în Annals of Internal Medicine, și care a avut ca subiecți 90 de adulți cu obezitate, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, arată Science Alert.

Aceștia au fost repartizați, aleatoriu, într-unul dintre cele trei grupuri:

-  un grup cu restricție de timp pentru alimentație, căruia i s-a cerut să își consume toate caloriile în fiecare zi între orele 12:00 și 20:00

- un grup de restricție calorică zilnică, cărora li s-a cerut să își reducă aportul caloric cu 25%, urmărindu-și îndeaproape dieta

- un grup de control care și-a menținut tiparele alimentare normale pe toată durata studiului, care s-a întins pe un an de zile.

Potrivit sursei menționate, participanții au pierdut aproximativ 5% din greutatea corporală inițială cu ambele diete în primele 6 luni.

De altfel, dietele au fost apoi ajustate pentru a ajuta la menținerea acestei pierderi a masei corporale și în a doua parte a studiului.

Dacă în cazul primului grup a fost mărită fereastra de restricție de la 8 ore la 10 ore, în cazul celui de-al doilea grupă, aportul caloric a fost mărit pentru a se potrivi cu necesarul, în funcție de elementele legate de sex, vârstă și înălțime, dar și de activitatea fizică.

Cel de-a treilea grup a rămas pe același tipar alimentar ca la începutul studiului.

La finalul celor 12 luni de studiu, datele au arătat că restricționarea timpului în care se poate mânca și restricționarea aportului caloric au fost la fel de eficiente. Concret, participanții din aceste grupuri au pierdut aproximativ 4% din greutatea corporală inițială.

Registrele de dietă au arătat că aportul caloric a fost redus într-o măsură similară cu ambele diete, în ciuda abordărilor diferite, mai mult, niciuna dintre diete nu a prezentat modificări ale markerilor de sănătate, cum ar fi nivelurile de glucoză, insulină sau colesterol.

Potrivit lui David Clayton, lector în Nutriție și Exercișii fizice la Nottingham Trent University, ”aceste constatări susțin studiile anterioare care au constatat o pierdere în greutate similară atunci când au comparat alimentația cu restricții de timp și alte versiuni populare ale postului intermitent, cu restricția zilnică de calorii”.

Un lucru interesant pe care Clayton a ținut să îl puncteze după studiul său a fost legat de faptul că ”un studiu recent a constatat că o alimentație limitată în timp, fără sprijin suplimentar, nu a dus la pierderea în greuatte după trei luni”.

Cu alte cuvinte, activitatea fizică este foarte importantă pentru a obține rezultatele dorite și pentru a vă simți într-o formă bună, atât fizică, dar mai ales din punctul de vedere al sănătății.

Vezi și: Burnout-ul de vacanță, noua formă de epuizare. Cum se manifestă și cum putem să scăpăm de ea. Mihai Bran: Întoarcerea la birou este mai lentă

Obezitatea, cifre alarmante

Peste 1 miliard de persoane din întreaga lume sunt obeze - 650 de milioane de adulți, 340 de milioane de adolescenți și 39 de milioane de copii, iar acest număr este în continuă creștere.

OMS estimează că, până în 2025, aproximativ 167 de milioane de persoane - adulți și copii - vor deveni mai puțin sănătoase din cauza excesului de greutate sau a obezității.

Obezitatea este o boală care afectează majoritatea sistemelor organismului. Ea afectează inima, ficatul, rinichii, articulațiile și sistemul reproducător.

Aceasta duce la o serie de boli netransmisibile, cum ar fi diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, hipertensiunea și accidentul vascular cerebral, diverse forme de cancer, precum și probleme de sănătate mintală.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.