Persoanele care au fost sau sunt victimele violenței domestice au la dispoziție diferite servicii. Cine ajută victimele?

"1. Poliția

În orice situație de urgență, când ești în pericol sau există un risc iminent pentru viață, sănătatea și integritatea unei persoane, nu ezita să suni la 112. Dacă ai fost victimă sau martor al unor abuzuri anterioare și consiedri că poliția trebuie să cunoască ce se întâmplă și să ia măsuiri împotriva agresorului, poți sesiza faptele la secția de poliție arondată locului unde s-au întâmplat evenimentele. 

2. Medicina legală

La nivelul fiecărui județ din România funcționează Serviciul Județean de Medicină Legale. Dacă ai fost victima unei agresiuni poți scoate un certificat medico-legal în primele 30 de zile de la producerea evenimentului. La medicină legală vei întâlni înțelegere și oameni cu experiență, pentru că astfel de situații nu sunt rare. Examinarea va fi cu blândețe și profesionalism, pentru ca toate dovezile să fie păstrate și recuperate pentru viitor.

3. Supraviețuitoarea

Ieșirea dintr-o relație abuzivă sau violentă nu este deloc ușoară. Poate încă mai speri că lucrurile se vor schimba sau îți este teamă de ceea ce partenerul tău ar putea să facă în cazul în care descoperă că încerci să pleci. Oricare ar fi motivele, probabil te simți prizonieră și nu vezi nicio soluție salvatoare. Dar există totuși ajutor disponibil! Există resurse disponibile pentru persoanele aflate în situații abuzive, inclusiv adăposturi, chiar și centre de formare pentru a-ți putea găsi un loc de muncă, servicii de consiliere psihologică, juridică și de îngrijire a copiilor. Trebuie doar să ai curaj!

4. Consiliere / Organizațiile nonguvernamentale", arată Bright Sky, aplicația care oferă asistență și informații persoanelor aflate într-o relație abuzivă sau celor care sunt îngrijorate.

Întrebată despre ordinul de protecție, comisar-șef de Poliție, Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, Angela Chirvăsuţă, a spus că: "Ordinul de protecție provizoriu oferă victimei posibilitatea ca măcar în primele 5 zile, atunci când se dezmeticește după evenimentul acela de violență să aibă unde să stea. Îi permite să rămână acasă, chiar dacă agresorul este proprietarul acelui domiciliu. Există și situații în care poliția recomandă victimei să nu rămână la domiciliu, dacă acolo în casă rămân celelalte rude ale agresorului, pentru că ar lăsa victima într-o situație de risc".

Prin ordinul de protecţie provizoriu emis de polițist se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecţie:

- evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

-reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa comună, după evacuarea agresorului;

- obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

- obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute.

Ordinul de protecţie provizoriu va cuprinde şi menţiunea că încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Dacă prin ordinul de protecţie provizoriu s-a luat măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta nu are asigurată cazarea din altă sursă, va fi informat și orientat către centrele rezidenţiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost sau adăposturile de noapte, gestionate de autorităţile administraţiei publice locale, sau orice alt loc adecvat. În situaţia în care agresorul solicită cazarea într-un centru rezidenţial din categoria celor menţionate mai sus, acesta va fi condus de către echipa mobilă (echipa mobilă = reprezentanți ai serviciului public de asistență socială), potrivit Poliția Română.

"Toate lucrurile astea sunt discutate ca o consiliere. Îi transmit niște adrese unde se poate duce pentru a primi adăpost, hrană și consiliere personală", a declarat Angela Chirvăsuţă, în exclusivitate pentru DC Medical.

În completare, jurnalistul Val Vâlcu a spus că mentalităţile trebuie schimbate, mai ales că mulți se bazează pe ideea că "o bate pentru că o iubeşte, e gelos" sau, în cazul copiilor, că "bătaia e ruptă din Rai".

"Bătaia duce la frustrare, nu la educare! În niciun caz, și în ultimul timp s-au făcut şi studii şi s-a demonstrat că nici dresajul animalelor nu se face cu bătaie.

În momentul în care vii cu o vorbă bună, cu argumente, un copil creşte altfel. Un copil înţelege de ce nu are voie să facă lucrul respectiv sau de ce nu ar trebui să se comporte într-un anumit fel.

În momentul în care îl baţi şi-l obligi să facă lucrul acela pentru că aşa trebuie, pentru că așa au zis mama și tata, nu-l faci decât să se dezvolte ca un adolescent frustrat şi, în momentul în care va avea putere, să-şi impună punctul de vedere cu forţa. Nu-l înveţi să folosească argumente, nu-l înveți să comunice, nu-l înveți să aibă răbdare şi nu-l înveți să-i respecte pe cei din jur.

În momentul în care foloseşti violenţa şi asupra soţiei şi asupra copilului se creează un fel de câmp de război, unde e linişte doar pentru că cei care sunt mai slabi încă nu s-au revoltat, dar în momentul în care vor considera că se pot uni ca să lupte împotriva agresorului, se va ajunge poate la crimă", a mai spus Angela Chirvăsuţă. 

VEZI ȘI: 70% din victimele violenței domestice sunt femei. Angela Chirvăsuţă: În familie trebuie să existe iubire, nu teroare. Femeia terorizată ajunge agresor și bărbatul victimă

Cum se obține ordinul de protecție

"Victimele solicită sprijinul la 112 sau la Poliție și spun că se găsesc într-o stare de pericol și se aplică un chestionar. Sunt 21 de puncte, este un chestionar simplu, se bifează cu DA / NU, pentru ca polițistul să nu interpreteze că ține cu victima sau cu agresorul. Nu se lasă loc la o interpretare subiectivă. Bifează răspunsurile de la victimă așa cum scrie în acel chestionar.

Sunt 6 întrebări principale la care se răspunde cu 2 de DA înseamnă că există pericol și întrebările de la 8 la 21 sunt, să spunem, ca apreciere a aspectelor violenței mai puțin grave. E nevoie de 6 răspunsuri cu DA ca să se considere grad de pericol. În momentul în care polițistul a completat și a adăugat la aceste date oferite e victimă și la care victima este obligată să răspunsă corect pentru că altfel e fals în declarație, polițistul mai adaugă ceea ce descoperă el sau ce vede la fața locului. Adaugă informații în plus despre cazul de violență în familie și toate aceastea conduc la concluzia că victima are nevoie de ordin de protecție provizoiu.

Atunci victimei i se adresează întrebarea: doriți să primiți un astfel de instrument de spijin pentru a-l evacua pe agresor și dvs rămâneți în casă, el nu are voie să se apropie de dvs i sunteți protejată?

Atunci victima spune DA sau NU.

Dacă spune NU, atunci semnează și-și asumă că nu vrea un astfel de sprijin, iar dacă spune DA, atunci polițistul ia toate aceste documente, le duce la secția de Poliție și în 24 de ore ele sunt transmite către un procuror", a mai spus comisar-șef de Poliție, Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității.

VEZI ȘI: Hărțuirea stradală, fenomen în România. Georgiana Năstase și Dragoș Dado, manifest creativ "STOP hărțuire", PALMĂ pentru societate: Doar pretindem că suntem evoluați! 5 oameni din 150 mii au înțeles

Vezi mai multe în video:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.