Neuroradiologia Intervențională, avantaje pentru pacienți: rata de succes, recuperarea după operație și riscurile de complicații

EXCLUSIV
Dr. Cristian MIHALEA, de la Spitalul Clinic SANADOR, a explicat, EXCLUSIV la Interviurile DC News și DC Medical, care sunt avantajele tratării unui pacient cu anevrism cerebral, fistula durala arterio-venoasa cerebrală sau malformație cerebrală arterio-venoasă prin neuroradiologia intervențională. Cât de repede se recuperează și care e rata de succes a intervențiilor: 

Dr Cristian MIHALEA, care este medic primar Radiologie Imagistică-Medicală, cu supraspecializare în Neuroradiologie Intervențională, și care operează la Spitalul CHU Bicentre din sudul Capitalei Franței și la Spitalul Clinic Sanador din București, a explicat, EXCLUSIV la Interviurile DC News și DC Medical, că avantajele pentru pacienții care sunt tratați prin neuroradiologia intervențională sunt absolut fabuloase. În primul rând, externarea și recuperarea recuperarea după o intervenție sunt rapide, iar rata de succes e aproape absolută. 

Sanador

Rata de succes uriașă și externarea rapidă

„Pot să vă dau două exemple de curând, pacientă tratată luni, pleacă miercuri acasă au pacientă tratată marți pleacă joi acasă. Deci, reinserția în câmpul muncii, în familie, este undeva la 48 de ore după intervenție. Evident, cu condiția ca operația să meargă bine. În centrul unde lucrez eu și unde noi performăm, rata de succes în cazul unui anevrism este de 99%! Nu am văzut un pacient decedând pe masa angiografului în 10 ani de zile de când lucrez aici, la Paris. Am văzut pacient decedând la o ri, două, pentru că avusese un anevrism gigant de 3 centimetri sau de 2 centimetri, adică vorbim de cazuri in extremis. Dar un anevrism normal, cu ghilimelele de rigoare „banal”, până în 8-9 milimetri, până în 12 milimetri, se tratează relativ rapid, într-o oră și jumătate – două, se externează, pleacă din spital pe picioarele proprii în proporție de 99% după 48 de ore”, a explicat dr Cristian Mihalea. 

Ar putea dura și mai puțin, arăta dr Cristian Mihalea, dar se așteaptă două zile pentru că pacientul având o anestezie generală pentru această intervenție, el trebuie să stea internat un anumit interval, conform protocoalelor. „Și noi preferăm, când punem într-o arteră carotidă un stent, de exemplu, preferăm să avem pacientul sub supraveghere, pentru că excepțional poți să ai trombozarea acestui stent, chiar dacă medicația antiagregantă e dată, și întotdeauna primească siguranța pacientului și precauția e mai importantă decât a pleca acasă după 24 de ore. Dar ipotetic vorbind, inclusiv la 24 de ore poți să părăsești spitalul”, a mai arătat medicul. 

A devenit standard pentru anumite patologii

Tipul acesta de intervenție minim-invazivă, mai are un avantaj: „Acela că gradul de complicație pe care noi îl avem este net inferior neurochirurgiei deschise pe patologie anevrismală, pe patologia malformațiilor arterio-venoase. Și, în cazul fistulelor durale, nici nu există neurochirurgie realmente să o poți face. Deci, Neuroradiologia Intervențională clar are niște avantaje pe patologia vasculară, certe. Sunt dovedite în toată lumea, în Germania, în Franța, în spitalul unde lucrez în Paris nu se mai operează anevrismul nerupt deloc, se tratează neuroendovascular. Excepțional se clipează sau se operază un anevrism rupt, pentru că noaptea la ora 3 când ajunge acel pacient poate are și un hematom imens și trebuie și el evacuat neurochirurgical. Deci, sunt sisteme medicale civilizate și mult mai bogate ca al nostru, dacă vreți, care au înțeles că acesta este standardul și că pacientul este mai important să se întoarcă la serviciu, din păcate capitalismul dus un pic la extrem, după 5-6 zile de la o astfel de intervenție e mult mai bine să se integreze decât să stea într-un pat de terapie intensivă două săptămâni”, a arătat medicul.

Risc minim de infecții și complicații

„Al treilea avantaj este pentru medic, evident, pentru că managementul unui astfel de pacient noi îl facem foarte bine și materialele pe care le folosim sunt de o calitate și de o finețe foarte mare. Eu fiind de 10 ani în această branșă pot să vă spun că u se compară nimic din ce exista acum 10 ani cu ceea ce există acum. Lucrurile au evoluat fabulos de mult, pe anumite paliere, anumite device-uri, altele au rămas la fel, dar erau oricum cu o precizie foarte bună”. 

Evident, o astfel de intervenție minim-invazivă reduce la maximum, chiar elimină, riscul de infecție postoperatorie. 

„Bineînțeles, pentru că nu vorbim de o chirurgie mare, deschisă, ci vorbim de o puncție. Este o puncție de arteră femurală care are un diametru de 1,5 milimetri – 2 milimetri, dacă punem niște catetere mai mari”, a mai arătat dr Cristian Mihalea. 

Cum se descoperă și cum se tratează anevrismul cerebral, boala care ucide din ce în ce mai mulți tineri, aflați în video: 

 

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

AVC: Trei factori de risc majori. Doi provoacă AVC sever

Crossuri externe

pixel