Menopauza nu este este o boală, ci doar trecerea spre o altă etapă a vieții femeii. Pentru unele poate fi o trecere mai devreme, pentru altele, ceva mai târzie. 

Doctorul Iosif Niculescu, specialist și chirurg în Obstetrică și Ginecologie, cu peste 30 de ani de experiență națională și internațională, în multiple ramuri ale specialității, a explicat pentru DC Medical când menopauza poate fi considerată o ”problemă” pentru sănătatea femeii.

”Menopauza, lăsând la o parte orice context, orice simptome asociate, nu este o boală. Există însă niște nuanțe pe care trebuie să le facem de la început. În momentul în care apare mai devreme sau mult prea devreme este o boală și trebuie tratată ca atare. În momentul în care se prelungește și apare foarte târziu, respectiv la 56-58 de ani, când sângerarea continuă până la o vârstă înaintată eset de asemenea o problemă. Nu o boală neapărat, dar poate să prezinte un risc pentru o anumită patologie. Mă gândesc la cancerul la sân, la cancerul de endometru și din acest punct de vedere trebuie punctat că în continuare noi socotim că nu este o boală, dar extremele se transformă în situații patologice, pe de o parte. Pe de altă parte, faptul că vine mai devreme sau mai tarziu este determinat de genetică, într-un număr imens de cazuri”, a explicat dr. Iosif Niculescu pentru DC Medical.

Când este vârsta ”normală” pentru instalarea menopauzei

Dr. Iosif Niculescu a afirmat că vârsta medie de apariție a menopauzei, în Europa, la caucaziene este în jurul vârstei de 52 de ani, însă medicii dau ca fiind ”normal” intervalul cuprins între 45-46 de ani și 54 de ani.

”Factorii externi joacă un rol 100 la sută, dar cel mai important determinant în privința vârstei la care survine menopauza este genetica. Să nu uităm că menopauza, în sine, înseamnă epuizarea  rezervelor ovarului, care într-o proporție importantă sunt determinate de numărul de ovocite/foliculi. Dacă vii cu o zestre redusă, se poate intra mai devreme la menopauză. Lipsa hormonilor este o consecință a faptului că nu mai există rezervă foliculară”, a mai spus dr. Iosif Niculescu.

Chiar și sânii sunt afectați de lipsa hormonilor feminini

De asemenea, doctorul a precizat că întregul organism simte aceste modificări ce apar odată cu instalarea menopauzei. 

”În restul corpului, lucrurile se întâmplă, mai mult sau mai puțin, la fel. Sânii vor avea aceeași reacție, se vor diminua în dimensiuni, vor fi mai puțin influențați de fluctuațiile specifice, sindrom premenstrual/postmenstrual, dar, în sfera uro-genitală, modificările și deviațiile de la normalitate sunt masive”, a mai spus doctorul Niculescu, adăugând că  vaginul va deveni uscat, ceea ce în limbajul de specialitate se numește culpită atrofică, mai mult, penetrația și contactul sexual vor fi din ce în ce mai dificile.

”Pe fondul lipsei hormonilor sau a cantității reduse, mucoasa vaginală va reacțioa altfel cu microbii, care oricum sunt acolo, totul se va modifica. Microbiomul vaginal este în strânsă relație și strict dependent de hormoni. Vascularizația vaginului este dependentă de hormoni. Și toate astea nu vor exista. Aproape același lucru se va întâmpla la nivelul uretrei, iar de aici sensibilitatea și susceptibilitatea mai mare, mai ales la infecții, în sfera urogenitală. Infecțiile urinare sunt evident mult mai frecvente în această perioadă și nu de puține ori, dificil de tratat, de multe ori recurente. Infecții urinare, care din infecții urinare joase, ceea ce numim noi, infecția vezicii urinare - cistite, uretrite, ele pot propaga la căile urinare înalte, respectiv pielonefrită, se pot propaga sistemic”, a mai explicat doctorul Niculescu. (Citește mai mult AICI)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.