Aflarea numărului de calorii din alimente nu îi ajută pe oameni să înțeleagă mai bine ce este sănătos și ce nu, ba dimpotrivă, poate crea mai multă confuzie. Aceasta este concluzia unui nou studiu publicat recent în Journal of Retailing, realizat de cercetători care au analizat modul în care informațiile despre calorii influențează percepțiile consumatorilor.

Caloriile estompează diferențele dintre sănătos și nesănătos

În cadrul a nouă experimente desfășurate pe un eșantion de peste 2.000 de persoane, participanții au fost rugați să evalueze cât de sănătoase sunt anumite alimente, precum o salată (percepută ca fiind sănătoasă) sau un cheeseburger (perceput ca nesănătos), potrivit Reuters.

Când nu li s-au oferit informații despre calorii, participanții au făcut diferențe clare între opțiunile sănătoase și cele nesănătoase. Însă când au fost puși să ia în considerare conținutul caloric, evaluările au devenit mai moderate - salata părea mai puțin sănătoasă, iar cheeseburgerul, mai puțin nesănătos.

Încrederea în propriile judecăți scade

Unul dintre experimente a scos la iveală un efect surprinzător: atunci când participanții au fost rugați să estimeze conținutul caloric al alimentelor, încrederea lor în propria capacitate de a evalua cât de sănătoase sunt acele produse a scăzut. Această nesiguranță - numită de cercetători „incertitudine metacognitivă” - a dus la evaluări mai puțin clare. Cu alte cuvinte, oamenii au început să se îndoiască de ceea ce credeau că știu.

Curios este că acest efect a fost observat doar în legătură cu caloriile, nu și cu alte informații nutriționale, precum conținutul de grăsimi sau carbohidrați – poate pentru că acestea sunt mai puțin familiare consumatorilor.

Iluzia cunoașterii calorice

Autorii studiului denumesc acest fenomen „iluzia fluenței calorice”, senzația că știm cum să folosim informațiile despre calorii, tocmai pentru că le vedem peste tot. Dar, în realitate, această „familiaritate” poate crea o falsă impresie de înțelegere, care duce la evaluări mai puțin corecte ale alimentelor.

Studiul atrage atenția asupra limitelor politicilor de sănătate publică bazate doar pe transparența calorică. Deși intenția este de a sprijini alegeri mai informate, simpla afișare a numărului de calorii nu este suficientă. În unele cazuri, poate chiar avea efectul opus.

Soluția nu este eliminarea informațiilor despre calorii, ci completarea lor cu context clar și instrumente de decizie.

De exemplu, unele țări europene folosesc un sistem tip „semafor” sau scoruri nutriționale globale. Alte abordări pot include indicarea procentului din necesarul zilnic de calorii oferit de un produs, deși acest lucru este dificil, deoarece necesarul variază de la o persoană la alta.

Deși studiul evidențiază efectele negative ale informațiilor despre calorii asupra înțelegerii alimentelor, încă nu știm cum se integrează aceste efecte în contextul aplicațiilor moderne de sănătate și nutriție sau al recomandărilor personalizate generate de inteligență artificială. Aceste tehnologii îi fac pe oameni să se simtă mai siguri pe alegerile lor, dar oare înțeleg mai bine informația sau doar cred asta?

Ei bine, studiul arată că, în ciuda bunelor intenții, etichetele calorice pot induce nesiguranță și pot reduce capacitatea consumatorilor de a face alegeri sănătoase. Înțelegerea acestei limite este esențială pentru a construi politici publice mai eficiente și pentru a ghida mai bine alegerile alimentare ale oamenilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.