Vezi și: Baby morcovii, aliații sănătății, arată cel mai nou studiu. Îmbunătățesc aspectul pielii și susțin imunitatea

Un nou studiu a adus o rază de speranță pentru persoanele care suferă de apnee obstructivă în somn. Cercetătorii au descoperit că medicamentul pentru epilepsie sulthiame poate reduce semnificativ pauzele respiratorii periculoase asociate cu această boală. Studiul, care a implicat 298 de participanți, a demonstrat o reducere de 50% a acestor pauze, oferind o nouă direcție pentru tratament.

Studiul, desfășurat în 28 de centre din Spania, Franța, Belgia, Germania și Republica Cehă, s-a concentrat pe pacienți care fie nu au putut tolera, fie au refuzat să folosească aparate CPAP (presiune pozitivă continuă în căile respiratorii), un tratament obișnuit, dar adesea incomod pentru apneea de somn obstructivă.

 Participanții au fost monitorizați riguros, inclusiv evaluări ale modelului de respirație, nivelurilor de oxigen în sânge, ritmului cardiac și activității cerebrale în timpul somnului.

"Nivelurile medii de oxigen din sânge au fost, de asemenea, îmbunătățite cu tratamentul. Acest lucru sugerează că sulthiame ar putea fi un tratament eficient pentru apneea de somn obstructivă", a explicat profesorul Jan Hedner de la Universitatea din Gothenburg din Suedia, unul dintre autorii studiului, potrivit SciTechDaily.

Vezi și: Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați

Opțiuni de tratament

În mod tradițional, tratamentele pentru apneea de somn obstructivă se bazează pe aparate CPAP sau dispozitive de proteză dentară menite să mențină căile respiratorii deschise. Cu toate acestea, mulți pacienți consideră aceste opțiuni incomode și se confruntă cu dificultăți în a se adapta la ele. Descoperirile recente oferă o alternativă promițătoare, care ar putea reduce necesitatea acestor echipamente.

Apneea de somn obstructivă - FOTO: Freepik@alisaa

Rolul sultiam

Sultiam, un medicament utilizat inițial pentru epilepsie, acționează asupra sistemului respirator prin inhibarea unei enzime numite anhidrază carbonică și stimularea mușchilor căilor respiratorii superioare. Studiul a relevat că pacienții care au luat sulthiame au experimentat mai puține pauze în respirație și niveluri mai bune de oxigen în timpul somnului. În plus, cei care anterior se simțeau excesiv de somnoroși în timpul zilei au raportat îmbunătățiri semnificative.

Vezi și: Problemele de vedere, asociate cu demența. Adulții în vârstă, cei mai vulnerabili

Implicații viitoare

Rezultatele studiului sunt așteptate să determine cercetări suplimentare și, eventual, să paveze drumul pentru noi opțiuni terapeutice pentru suferinzii de apnee de somn obstructivă. Pentru moment, pacienții sunt încurajați să mențină căile respiratorii nazale sănătoase și să consulte furnizorii lor de servicii de sănătate despre posibilele beneficii ale medicamentului pentru epilepsie.

Apneea de somn obstructivă, ce este

Apneea de somn obstructivă (OSA) este o tulburare de somn frecventă, dar deseori ignorată, care afectează milioane de oameni la nivel global. Caracterizată prin pauze repetate ale respirației în timpul somnului, această afecțiune poate avea consecințe serioase asupra sănătății și calității vieții, dar rămâne adesea nedetectată.

La baza apneei de somn obstructive se află blocarea parțială sau completă a căilor respiratorii superioare în timpul somnului. Această obstrucție duce la întreruperi temporare ale respirației, care pot dura între câteva secunde și chiar minute. În multe cazuri, persoana afectată nu este conștientă de aceste episoade, însă organismul răspunde prin micro-treziri frecvente, afectând profund calitatea somnului, potrivit Sleep Foundation.

Simptomele comune includ sforăitul puternic, senzația de sufocare în timpul nopții, somnolență excesivă în timpul zilei și dificultăți de concentrare. Deși aceste simptome pot părea banale sau nespecifice, ele pot semnala prezența unei afecțiuni grave. Netratată, apneea de somn obstructivă crește riscul pentru boli cardiovasculare, hipertensiune, diabet de tip 2 și accidente vasculare cerebrale.

Un factor major care contribuie la apariția acestei tulburări este obezitatea, însă nu este singurul. Alți factori de risc includ anatomia căilor respiratorii, vârsta și consumul de alcool sau sedative, care relaxează musculatura gâtului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.