Vezi și: Problemele de vedere, asociate cu demența. Adulții în vârstă, cei mai vulnerabili

Cercetări recente de la Universitatea din Washington au dezvăluit că perioadele de carantină din timpul pandemiei de COVID-19 au accelerat îmbătrânirea creierului la adolescenți, efectul fiind mai pronunțat la fete.

Studiul, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, a constatat că creierul adolescentelor a îmbătrânit, în medie, cu 4,2 ani pe durata pandemiei, în timp ce băieții au experimentat o accelerare mai mică, de 1,4 ani.

Cercetătorii au atribuit acest fenomen unei combinații între reducerea interacțiunilor sociale și creșterea nivelului de stres în timpul carantinei prelungite. Aceste perturbări au afectat în mod disproporționat adolescentele, care se bazează mai mult pe relațiile sociale pentru susținerea emoțională.

Impactul pandemiei asupra sănătății mintale a adolescenților

În timpul pandemiei de COVID-19, guvernele din întreaga lume au implementat măsuri restrictive stricte, cum ar fi ordinele de izolare la domiciliu și închiderea școlilor, pentru a limita răspândirea virusului.

Aceste restricții au avut însă un impact profund asupra sănătății mintale a adolescenților. Adolescența este o perioadă crucială pentru dezvoltarea emoțională și socială, când tinerii își formează identitatea, încrederea în sine și autocontrolul.

Lipsa interacțiunilor sociale cauzată de carantină a dus la provocări semnificative pentru sănătatea mintală, în special la fete, care au raportat niveluri mai ridicate de anxietate, depresie și stres. Deși s-a pus un accent major pe efectele emoționale imediate, noile dovezi indică un impact de lungă durată asupra dezvoltării fizice a creierului.

Vezi și: Carnea roșie și zahărul, factor de risc major pentru cancerul de colon. Scad nivelul de citrat, compusul implicat în producția de energie

Metodologia studiului: măsurarea îmbătrânirii creierului

Studiul de la Universitatea din Washington a început inițial în 2018, concentrându-se pe dezvoltarea tipică a creierului într-un grup de 160 de adolescenți cu vârste între 9 și 17 ani. Scopul era de a urmări modificările structurii creierului pe parcursul adolescenței. Totuși, odată cu declanșarea pandemiei în 2020, echipa de cercetare și-a schimbat atenția pentru a înțelege cum ar putea carantinele să fi afectat dezvoltarea creierului.

Studiul a măsurat funcționarea creierului folosind grosimea cortexului cerebral, stratul exterior al creierului responsabil de procesele cognitive și emoționale. De obicei, cortexul se subțiază pe măsură ce oamenii îmbătrânesc.

Cu toate acestea, studiul a constatat că stresul cronic, precum cel cauzat de pandemie, accelerează acest proces. Datele colectate în 2021 au arătat că adolescenții, în special fetele, au experimentat o subțiere accelerată a cortexului, efect mai pronunțat în toate regiunile creierului la fete.

Vezi și: Ora administrării medicamentelor antihipertensive, fără impact asupra efectului acestora

Lockdown - FOTO: Freepik@jbjiab

Diferențe de gen în dezvoltarea creierului

Cercetarea scoate în evidență o diferență semnificativă între felul în care creierele adolescenților de genuri diferite au fost afectate de pandemie. Potrivit autoarei principale a studiului, Patricia Kuhl, impactul mai mare asupra fetelor poate fi atribuit importanței interacțiunilor sociale în viața lor.

Adolescentele se bazează adesea foarte mult pe relațiile cu colegii pentru suport emoțional, iar pierderea acestor legături în timpul carantinei poate fi responsabilă pentru efectele mai pronunțate asupra dezvoltării creierului lor.

În schimb, efectele asupra băieților au fost mai limitate și au fost observate în principal în cortexul vizual. Kuhl a sugerat că acest lucru ar putea fi din cauza faptului că băieții tind să se angajeze mai mult în activități fizice, decât să se bazeze doar pe relații sociale.

Vezi și: Semnul banal că ai o tumoare la cap. Mulți descoperă la un test de ochi. Dr. Benția: E cel mai frecvent semn. Sunt oameni care stau cu tumorile benigne în cap, nu-și dau seama

Efecte pe termen lung, incerte

Deși cercetătorii nu sunt siguri dacă aceste schimbări sunt permanente, ei cred că este posibil să existe o anumită recuperare pe măsură ce interacțiunile sociale revin la normal. Cu toate acestea, Kuhl a menționat că este puțin probabil ca cortexul cerebral să revină la grosimea inițială, și rămâne neclar dacă accelerarea îmbătrânirii creierului observată în timpul pandemiei va avea consecințe cognitive pe termen lung.

Cercetările viitoare vor avea ca scop monitorizarea acestor adolescenți pe termen lung pentru a determina dacă accelerarea maturării încetinește și dacă funcțiile cognitive, precum viteza de procesare, sunt afectate. Studiul ridică întrebări esențiale despre impactul de lungă durată al stresului și izolării asupra creierului aflat în dezvoltare și ce poate fi făcut pentru a atenua aceste efecte.

Fragilitatea creierului adolescenților

Pandemia de COVID-19 le-a oferit cercetătorilor o oportunitate rară de a înțelege cum stresul și izolarea afectează dezvoltarea creierului adolescenților. Descoperirile din acest studiu subliniază vulnerabilitatea adolescenților, în special a fetelor, în timpul crizelor. Pe măsură ce cercetătorii continuă să exploreze consecințele pe termen lung ale acestei accelerări a îmbătrânirii creierului, studiul ridică întrebări importante despre cum poate societatea să sprijine mai bine tinerii în situații de criză.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.