Frisoanele, cauze și semnale de alarmă. Când e cazul să te prezinți la medic

frisoanele - FOTO: Freepick
Frisoanele apar în urma contracțiilor musculare. Mai multe cauze pot determina apariția frisoanelor. Unele pot fi chiar periculoase.

Frisoanele sunt destul de comune. De regulă, acestea apar în momentul în care suntem răciți, însă pot fi și alte cauze, unele chiar periculoase. Termenul "frisoane" se referă la un sentiment de a fi rece fără o cauză aparentă. Ai acest sentiment atunci când mușchii se extind în mod repetat și se contractă. Frisoanele pot apărea cu febră și pot provoca tremurături.

Frisoanele corpului pot fi constante. Fiecare episod poate dura până la o oră. Frisoanele pot apărea, de asemenea, periodic și durează câteva minute.

Frisoanele - cauze

Unele frisoane apar după expunerea la un mediu rece. Ele pot apărea, de asemenea, ca răspuns la o infecție bacteriană sau virală care provoacă febră. Frisoanele sunt frecvent asociate cu următoarele condiții:

- gastroenterită bacteriană sau virală

- gripă

- meningită

- sinuzită

- pneumonie

- infecții ale tractului urinar

- malarie, arată Healthline.

Vezi și: Angina pectorală, senzația de gheară în piept, cauze și tratament. Poate indica un atac de cord

Frisoanele - cum să le tratezi acasă

Dacă tu sau copilul tău aveți febră cu frisoane, există câteva lucruri pe care le puteți face acasă pentru confort și ușurare. Continuați să citiți pentru a afla cum să tratați o febră cu frisoane și când ar trebui să sunați la un medic. 

Îngrijire la domiciliu pentru adulți. Dacă febra este ușoară și nu aveți alte simptome grave, nu trebuie să consultați un medic. Odihnește-te din plin și bea multe lichide. O febră ușoară este de 38,6° C sau mai puțin.

Evitați păturile grele sau îmbrăcămintea, care vă pot ridica temperatura corpului. Tamponarea corpului cu apă călduță sau un duș rece pot ajuta la reducerea febrei. Cu toate acestea, apa rece poate declanșa un episod de frisoane.

Îngrijire la domiciliu pentru copii. Tratarea unui copil cu frisoane și febră depinde de vârstă, temperatură și orice simptome însoțitoare ale copilului. În general, dacă febra copilului dumneavoastră este între 37,8°C și 38,9°C și este inconfortabilă, îi puteți da acetaminofen sub formă de tablete sau lichide. Este important să urmați instrucțiunile de dozare de pe ambalaj.

Nu împachetați niciodată copiii febrili în pături grele sau îmbrăcăminte multă. Îmbracă-i în haine usoare si da-le apa sau alte lichide pentru a le mentine hidratate.

Nu dați niciodată aspirină copiilor cu vârsta sub 18 ani din cauza riscului de sindrom Reye. Sindromul Reye este o tulburare rară, dar gravă, care se poate dezvolta la copiii cărora li se administrează aspirină în timp ce luptă împotriva unei infecții virale.

Vezi și: Uleiul de avocado, eficient pentru bolile de inimă. La ce trebuie să fiți atenți dacă sunteți alergici

Frisoanele - cauze 

Frisoanele fără febră pot apărea pe fondul senzaţiei de frig, fiind o modalitate prin care corpul caută să se încălzească. Acestea pot apărea atât când te afli în spaţiul exterior şi te expui temperaturilor scăzute, precum şi când foloseşti aerul condiţionat din maşină sau din locuinţă. În condiţii extreme de frig, pot apărea complicaţii precum degerăturile sau hopotermia - cazuri în care este necesară asistența medicală de urgenţă.

Activitatea fizică intensă

Aceasta poate determină apariţia frisoanelor fără febră. De exemplu, practicarea unui sport precum alergatul sau exerciţiile fizice de tip cardio. În aceste situaţii, frisoanele nu sunt condiţionate de condiţiile meteo, dar pot fi favorizate de temperaturile scăzute. 

Medicamentele sau suplimentele alimentare 

Frisoanele pot apărea în cazul administrării acestora, indiferent de natura lor, inclusiv a celor bazate pe plante. De exemplu, în combinaţia nepotrivită sau dacă dozajul este necorespunzător. Orice medicament sau supliment trebuie luat numai cu acordul medicului şi sub supravegherea sa, arată Cleveland Clinic.

Vezi și: Cum poți să-ți faci asigurare medicală la stat dacă NU ai salariu. Cât te costă și cât timp e valabilă. Documentul AICI

Frisoanele - ce afecțiuni pot indica

- Frisoanele pot apărea şi pe fondul unor afecţiuni medicale precum cele cardiovasculare, diabet zaharat, hipotiroidism.

- Afecţiunile de natură infecţioasă, cum sunt infecţia la ureche, la rinichi, la vezica urinară, gastroenterita, artrită septică

- Multe dintre infecţiile virale respiratorii, printre care răceală şi gripă

- Bolile virale specifice copilăriei, de exemplu, varicelă, rujeola (pojarul), rotavirusul, oreionul, Roseola infantum

- Înaintarea în vârstă poate favoriza apariţia frisoanelor, chiar dacă persoana respectivă are o stare bună de sănătate

- Tulburările declanşate pe fond emoţional, cum sunt anxietatea, atacul de panică sau emoţii intense de natură pozitivă, ca entuziasmul

- Alte condiţii, de exemplu, apendicită, abcesul, endometrita, boala zgârieturii de pisică, sinuzita, malnutriţia, insolaţia, arsurile, boala Crohn, colita ulcerativă.

Vezi și: Caloriile, cum și câte ar trebui să consumăm în funcție de vârstă. Superalimente destinate tinerilor

Frisoanele - diagnostic

Medicul dumneavoastră vă va pune întrebări despre frisoane și febră, inclusiv dacă:

- Frisoanele te fac să te agiți sau te simți doar rece

- Care a fost cea mai mare temperatură a corpului care a fost însoțită de frisoane

- Ai avut frisoane o singură dată sau ai avut episoade repetate de frisoane

- Cât a durat fiecare episod de frisoane

- Au început frisoanele după expunerea la un alergen sau au început brusc

- Aveți alte simptome, arată Healthline.

Vezi și: Testul ceasului, diagnostic pentru Alzheimer. Leca, explicație. Cum știi dacă ai probleme vizibile de memorie: Ia o foaie de hârtie și un creion

Frisoanele - semnale de alarmă

Anumite situaţii pot fi problematice şi implică de urgenţă consultul medical. Iată care sunt semnalele de alarmă ce nu trebuie ignorate:

- Frisoanele care se manifestă pe o durată îndelungată, de peste 48 de ore

- Febră de 39.4°C, în cazul adulţilor şi de 38.3°C sau mai crescută, în special când avansează rapid într-un timp scurt sau când nu scade în decursul a una sau două ore

- Hipoglicemia, în cazurile în care nu a fost stabilit diagnosticul de diabet zaharat

- Prezenţa hipotermiei şi/sau a degerăturilor

- Când există o cauză ce nu poate fi identificată, arată Medline Plus.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel