Cercetătorii au descoperit că adulții în vârstă pot beneficia de o dietă specifică numită dieta MIND chiar și atunci când dezvoltă acele depozite de proteine, adică acele plăci amiloide care antrenează eliberarea de substanțe oxidative, cu efecte distructive asupra neuronilor.

Îmbătrânirea afectează corpul și mintea. De exemplu, țesutul creierului uman îmbătrânit dezvoltă uneori depuneri anormale de proteine care sunt semnul distinctiv al bolii Alzheimer. Cum vă puteți proteja creierul de aceste efecte?

Cercetătorii de la Rush University Medical Center au descoperit că adulții în vârstă pot beneficia de o dietă specifică numită dieta MIND chiar și atunci când dezvoltă aceste depozite de proteine, cunoscute sub numele de plăci amiloide. Plăcile și depunerile sunt o patologie care se acumulează între celulele nervoase și interferează de obicei cu abilitățile de gândire și rezolvare a problemelor.

Dieta MIND este un hibrid al dietelor mediteraneene și al DASH (Abordări dietetice pentru a opri hipertensiunea). Studiile anterioare de cercetare au descoperit că dieta MIND poate reduce riscul unei persoane de a dezvolta demență cu boala Alzheimer.

Acum, un nou studiu publicat pe 14 septembrie în Journal of Alzheimer's Disease (link direct studiu) arată că participanții care au urmat dieta MIND moderat mai târziu în viață nu au avut probleme cognitive.

„Unii oameni au suficiente plăci și depuneri în creier pentru a avea un diagnostic post-mortem al bolii Alzheimer, dar nu dezvoltă demență clinică în timpul vieții lor”, a declarat dr Klodian Dhana, autor principal al lucrării și profesor asistent în Divizia de geriatrie și medicină paliativă din cadrul Departamentului de medicină internă de la Rush Medical College.

„Unii au capacitatea de a menține funcția cognitivă, în ciuda acumulării acestor patologii în creier, iar studiul nostru sugerează că dieta MIND este asociată cu funcții cognitive mai bune, independent de patologiile creierului legate de boala Alzheimer”.

Cercetătorii au urmărit 569 de participanți, cărora li s-a cerut să finalizeze evaluări anuale și teste cognitive pentru a vedea dacă au dezvoltat probleme de memorie și gândire. Începând din 2004, participanților li s-a dat un chestionar anual privind frecvența alimentelor, în care notau cât de des au consumat 144 de produse alimentare în anul precedent.

Pentru a respecta și beneficia de dieta MIND, o persoană ar trebui să mănânce cel puțin trei porții de cereale integrale, o legumă cu frunze verzi și o altă legumă, în fiecare zi - împreună cu un pahar de vin - gustare în majoritatea zilelor cu nuci, să consume fasole la fiecare două zile, să mănânce carne de păsări de curte și fructe de pădure cel puțin de două ori pe săptămână și pește cel puțin o dată pe săptămână. O persoană trebuie, de asemenea, să limiteze consumul de alimente nesănătoase desemnate, limitând untul la mai puțin de 1 1/2 linguriță pe zi, să consume mai puțin de o porție pe săptămână de dulciuri și produse de patiserie, brânză integrală cu grăsimi și mâncare prăjită sau fast food.

Pe baza frecvenței aportului raportat pentru grupurile de alimente sănătoase și nesănătoase, cercetătorii au calculat scorul de dietă MIND pentru fiecare participant pe parcursul perioadei de studiu. O medie a scorului dietei MIND de la începutul studiului până la decesul participantului a fost utilizată în analiză pentru a limita eroarea de măsurare. Au fost calculate șapte măsuri de sensibilitate pentru a confirma acuratețea constatărilor.

„Am constatat că un scor mai mare al dietei MIND a fost asociat cu abilități mai bune de memorie și gândire, independent de patologia bolii Alzheimer și de alte patologii cerebrale comune legate de vârstă. Dieta pare să aibă o capacitate de protecție și poate contribui la rezistența cognitivă la vârstnici” a spus Dhana.

„Modificările dietei pot afecta funcționarea cognitivă și riscul de demență, în bine sau în rău”, a continuat el. „Există modificări destul de simple ale dietei și ale stilului de viață pe care le poate face o persoană și care pot ajuta la încetinirea declinului cognitiv odată cu îmbătrânirea și pot contribui la sănătatea creierului”, a mai arătat cercetătorul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.