Atunci când boabele de cafea sunt prelucrate și prăjite, coaja boabelor și stratul subțire ca și de mătase este îndepărtată șia runcată de multe ori, de către producătorii de cafea.

Cercetătorii în știința alimentelor și nutriția umană de la Universitatea din Illinois sunt interesați de potențialul compușilor de combatere a inflamației care se găsesc în coaja de boabe de cafea, nu numai pentru beneficiile lor în ameliorarea bolilor cronice, dar și pentru valorificarea unor resturi din prelucrarea cafelei. 

Un studiu recent, publicat în Toxicologia alimentară și chimică, arată că atunci când celulele grase ale șoarecilor au fost tratate cu extracte pe bază de apă din coajă de boabe de cafea, doi compuși fenolici - acid protocolatchuic și acid galic - în special au redus inflamația indusă de grăsime în celulele și au îmbunătățit absorbția glucozei și a sensibilității la insulină.

Rezultatele arată o promisiune pentru acești compuși bioactivi, atunci când sunt consumați ca parte a dietei, ca o strategie pentru prevenirea bolilor cronice legate de obezitate, precum diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare.

"În laboratorul meu am studiat compuși bioactivi din diferite alimente și am văzut beneficiile pentru prevenirea bolilor cronice", spune Elvira Gonzalez de Mejia, profesor de științe alimentare în cadrul Colegiului de Științe Agricole, ale Consumatorului și al Mediului și coautor al studiului. "Acest material din boabele de cafea este interesant mai ales datorită compoziției sale. S-a demonstrat că este non-toxic. Și acești fenolici au o capacitate anti-oxidantă foarte mare."

Pentru studiu, cercetătorii au analizat două tipuri de celule, macrofage (celule cu răspuns imun) și adipocite (celule grase), precum și efectul compușilor combinați din extracte și fenolicele pure individuale, asupra adipogenezei - producția și metabolismul celulelor grase din organism - și a hormonilor asociați. De asemenea, au analizat efectul asupra căilor inflamatorii.

Efectul compușilor din caja de cafea, surprinzător 

Când este prezentă inflamația legată de obezitate, cele două tipuri de celule lucrează împreună - blocate într-o buclă - pentru a crește stresul oxidativ și a interfera cu absorbția de glucoză, agravând situația.

Pentru a bloca această buclă și a preveni bolile cronice, obiectivele cercetătorilor sunt de a elimina sau reduce cât mai mult inflamația, pentru a permite facilitarea absorbției de glucoză, precum și pentru a avea celule sănătoase care vor produce insulină adecvată.

Miguel Rebollo-Hernanz, un savant invitat în laboratorul de Mejia și autorul principal al studiului, explică modul în care rezultatele oferă informații despre mecanismul de acțiune al acestor extracte și compuși puri și eficiența lor potențială pentru studiile viitoare la oameni sau animale.

Pentru studiu, celulele grase și celulele imune au fost cultivate împreună pentru a recrea interacțiunea "reală" între cele două celule.

„Am evaluat două extracte și cinci fenolice pure și am observat că acești fenolici, în principal acid protocohidic și acid galic, au fost capabili să blocheze această acumulare de grăsime în adipocite, în principal prin stimularea lipolizei (descompunerea grăsimilor), dar și prin generarea de adipocite ca și cele „maro” sau „bej”, explică Rebollo-Hernanz. 

În mod semnificativ, aceste celule „ca și cele maro” sunt cunoscute pentru că ard grăsimile și conțin mai multe mitocondrii, o componentă importantă din celule care transformă nutrienții în energie. În studiu, cercetătorii au observat că unii fenolici au fost capabili să stimuleze modificarea celulelor grase în celule „maro”, crescând conținutul de mitocondrii în adipocite sau celule grase.

„Macrofagele sunt prezente în țesutul adipos și când țesutul adipos crește excesiv, există interacțiuni care stimulează inflamația și stresul oxidativ”, spune Rebollo-Hernanz. „Am văzut că acești fenolici au fost capabili să reducă și să scadă secreția de factori inflamatori, dar, de asemenea, să scadă stresul oxidativ”.

Când macrofagele interacționează cu celulele grase, celulele au mai puține mitocondrii. Având mai puține mitocondrii, pierd capacitatea de ardere a lipidelor. Folosind aceste fenolice, cercetătorii au descoperit că acest impact al macrofagelor asupra celulelor grase a fost complet blocat. Celulele grase și-au menținut funcția.

"Compușii pe care i-am testat au fost capabili să inhibe inflamația în macrofag. Asta înseamnă inhibarea multor markeri care produc inflamații la adipocite. Acestea au fost blocate", spune Mejia. „Revenind la adipocite, am văzut inhibarea diferiților markeri legați de inflamație. De asemenea, absorbția glucozei a fost îmbunătățită, deoarece transportorii de glucoză erau prezenți. Acum știm că în prezența acestor compuși putem reduce inflamația, reduce adipogeneza și scădem „bucla” care ajută cele două tipuri de celule să crească și să dezvolte compuși răi care vor afecta negativ întregul sistem”, adaugă ea.

Cercetătorii au subliniat, de asemenea, impactul pozitiv asupra mediului de utilizare a subproduselor de boabe de cafea.

Coaja de cafea, poblemă pentru mediu 

În timpul procesării cafelei, fasolea este separată de coji, stratul exterior extern al boabei. După ce s-au prăjit boabele de cafea, stratul subțire ca și de mătase este separat. "Este o problemă uriașă de mediu, deoarece atunci când separă aceste coji după prelucrare, ele rămân, de obicei, pe teren, fermentând, mucegăind și cauzând probleme", explică Mejia. La nivel mondial, 1.160.000 de tone de coajă sunt lăsate pe câmpuri pe an, ceea ce poate provoca contaminarea. În plus, în fiecare an sunt produse 43.000 tone de strat subțire din coaja bobului de cafea. 

Sursa, aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.