S-a constatat că ritmul circadian, ceasul intern de 24 de ore care reglează somnul și starea de veghe, este mai complex decât se credea anterior. Acesta se bazează pe cooperarea dintre ceasurile moleculare din creier și țesutul muscular pentru a menține mușchii sănătoși și a funcționa zilnic.

Cercetătorii au descoperit că modificarea orelor de hrănire ar putea îmbunătăți funcționarea ceasului intern. Perturbarea circadiană la vârste înaintate este adesea asociată cu probleme cronice de sănătate, ceea ce sugerează că strategii similare ar putea ajuta la promovarea unei îmbătrâniri mai sănătoase la oameni.

Ritmurile circadiene influențează funcții care variază de la modelele de somn la metabolizarea alimentelor. Studiul sugerează, de asemenea, că manipularea acestor ceasuri prin modificarea orelor de masă ar putea ajuta la protejarea funcției musculare la persoanele în vârstă.

Cercetarea avansează înțelegerea impactului ritmurilor circadiene asupra îmbătrânirii mușchilor prin interacțiunile dintre ceasurile centrale și periferice, subliniind necesitatea unor studii suplimentare detaliate pentru a desluși pe deplin căile biologice care stau la baza acestora și implicațiile lor pentru sănătatea umană.

Citește și: Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală

Impactul modificării orelor de hrănire asupra ceasului intern

Un studiu publicat în Science a constatat că expresia unei gene a ceasului, Bmal1, în nucleul suprachiasmatic (SCN) din creier, care reglează ritmurile circadiene, a fost perturbată la șoarecii la care gena a fost eliminată.

Cercetătorii au observat modele neobișnuite de activitate-inactivitate, de consum de oxigen, de cheltuieli energetice și de oxidare a glucozei și a lipidelor la șoarecii KO în comparație cu șoarecii de tip sălbatic. La 26 de săptămâni, șoarecii aveau o greutate și o masă musculară reduse și prezentau semne de deteriorare a mitocondriilor din mușchi. Cu toate acestea, atunci când gena a fost restaurată în mușchi și creier la unii șoareci, masa și forța musculară au fost păstrate.

Aceștia sugerează că este necesară o comunicare între creier și ceasurile musculare pentru a preveni îmbătrânirea prematură a mușchilor. Amy Hutchison, doctor în științe, cercetător postdoctoral în cadrul temei „Lifelong Health Theme” de la Institutul de Sănătate și Cercetare Medicală din Australia de Sud, a declarat că studiul a arătat modul în care ceasurile periferice din mușchii scheletici și ceasul central își transmit reciproc semnale.

Studiul a demonstrat capacitatea unică a ceasului muscular de a acționa ca un gardian al semnalelor ceasului central, păstrând funcția musculară.

Vezi și: Afecțiunea complexă a urechii interne. Poate provoca pierderea permanentă a auzului și probleme de echilibru dacă nu este tratată

Foto: Freepik

Schimbările ciclului somn-veghe odată cu înaintarea în vârstă

Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, ciclul somn-veghe se modifică, iar pierderea masei musculare este strâns legată de aceasta. Majoritatea oamenilor experimentează o schimbare spre ore mai timpurii, dar unele persoane în vârstă, în special cele cu tulburări neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, se confruntă cu modele de somn neregulate, potrivit MedicalNewsToday. Studiile pe animale au arătat că expresia genelor ceasului din creier și mușchi este redusă pe măsură ce îmbătrânesc, perturbând ritmurile circadiene.

Este posibil ca acest lucru să se întâmple și în cazul oamenilor. Cu toate acestea, un studiu a constatat că alimentația restricționată în timp la șoarecii adulți bătrâni poate restabili expresia ritmică a genelor în mușchi, prevenind deteriorarea funcției musculare. Acest lucru sugerează că mecanisme similare pot fi prezente la oameni.

Restricționarea alimentară în timp și îmbătrânirea musculară

Studiul realizat de Dr. Susan Hutchison sugerează că alimentația cu restricții de timp ar putea ajuta la corectarea schimbărilor fiziologice pe măsură ce îmbătrânim, dar sunt necesare mai multe cercetări înainte de a concluziona beneficiile sale asupra îmbătrânirii umane. S-a demonstrat că alimentația cu restricții de timp are beneficii metabolice, cum ar fi pierderea în greutate și efecte pozitive în cazul bolii ficatului gras non-alcoolic, al cancerului și al bolilor cardiovasculare. C

u toate acestea, nu se știe dacă ar putea preveni îmbătrânirea musculară la oameni. Studiul a constatat, de asemenea, că restricționarea aportului alimentar la perioada activă a restabilit parțial funcția ceasului central și a îmbunătățit ceasul scheletic, subliniind importanța aportului alimentar în menținerea ritmurilor circadiene.

Deși acest lucru ajută la înțelegerea mecanismelor și a modului în care structurarea meselor ar putea influența acestea la șoareci, nu există suficiente dovezi pentru a spune dacă alimentația cu restricții de timp ar putea fi benefică pentru persoanele în vârstă sau pentru bolile legate de vârstă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.