Fetița de cinci ani care a murit marți seară la Institutul Fundeni avea ciroză hepatică. La o a doua intervenţie chirurgicală, medicii au constatat că nu exista proces de cicatrizare în cazul copilei. Astfel,suturile realizate de chirurgi în timpul primei intervenţii au fost desfăcute.

Medicii au subliniat că analizele nu au arătat că fetița ar fi prezentat vreun virus hepatic, iar cauza insuficienţei sale hepatice nu este una „misterioasă”, ci ficatul său era cirotic.

„Astăzi, din păcate, suntem la un sfârşit de drum care nu s-a concretizat cum am fi dorit cu toţii, adică cu salvarea unei vieţi. (...) E un moment trist, pe care nu ni l-am fi dorit aşa”, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, medicul Anca Colita de la Institutul Fundeni.

Vezi și: Organe umane, scoase la imprimantă. Iovu: După ce printăm, o livrăm spitalului, iar chirurgul va implanta în organism respectivele implanturi

La rândul său, profesorul Vladislav Braşoveanu, care a condus echipa care a realizat transplantul hepatic, a afirmat că fetiţa avea insuficienţă hepatică acută la sosirea la spital, necesitând transplant de urgenţă, pe 30 aprilie.

„Iniţial, după ce a fost transferată de la Grigore Alexandrescu, indicaţia de insuficienţă hepatică acută, pusă de medicii ATI de la spitalul Grigore Alexandrescu, a fost confirmată de doamna profesor Tomescu şi s-a efectuat în urgenţă un transplant hepatic. În acele ore am încercat să investigăm mama, dar fiind suspiciunea de boală Wilson – deci pacienta venind de la Grigore Alexandrescu cu suspiciunea de boală Wilson – aveam ceva rezerve faţă de investigarea mamei. Din fericire a apărut un donator cadaveric tânăr, de 17 ani, şi am decis să folosim lobul stâng al acelui ficat. (...) Vreau să precizez că această fetiţă, principala cauză pentru care a avut indicaţie de transplant – insuficienţa hepatică acută, dar ea avea multiple probleme neurologice, hematologice, denutrită – vă daţi seama, acel copil la cinci ani avea 15 kilograme”, a declarat profesorul Braşoveanu.

Vezi și: Metabolismul poate fi educat. Medic: 9 elemente care îl accelerează

Complicații

Profesorul Vladislav Braşoveanu a explicat că au existat complicații, dată fiind starea de sănătate a fetiței. El a explicat că, la un moment dat fetiţa a fost detubată, dar a trebuie reintubată la zece zile de la transplant, iar ulterior s-a instalat o insuficienţă multiplă de organ, fapt care a necesitat o nouă intervenţie chirurgicală.

„Surpriza mare a fost că la această reintervenţie am constatat că suturile care le-am făcut la nivelul intestinului subţire, suturile pe care le-am făcut la nivelul ficatului erau, practic, desfăcute, dezunite, ceea ce înseamnă că această fetiţă avea un proces de cicatrizare practic absent, din multiple cauze. Practic a fost pentru noi o surpriză pentru că, de fiecare dată am fost întrebat care este evoluţia unui copil după transplant. Evoluţia este bună, pentru că copiii se recuperează foarte repede. Ei, aici s-au întâmplat nişte complicaţii foarte severe”, a adăugat Vladislav Braşoveanu.

Vezi și: Coaja castraveților, medicament vindecător. Ce conține, la ce ajută și de ce să nu o mai arunci NICIODATĂ

Ficat cirotic

Insuficiența hepatică de care suferea fetița nu era de cauză misterioasă, ci era un ficat cirotic.

„Pentru opinia publică e foarte important: nu a fost o insuficienţă hepatică de cauză misterioasă. În momentul hepatectomiei la fetiţă, deci în timpul transplantului, acel ficăţel era un ficăţel cirotic, deci era o boală care exista de câţiva ani la această fetiţă şi care a dus în final la această insuficienţă hepatică acută şi care a necesitat, de fapt, transplantul de urgenţă. Este foarte important de spus acest lucru. În zilele următoare vom afla la examenul histo-patologic care a fost cauza acestei ciroze, pentru că, comparativ cu adulţii cauzele de insuficienţă hepatică la copii sunt altele, cumva: e atrezia de căi biliare, e boala Wilson, sau alte afecţiuni specifice pediatriei”, a precizat chirurgul.

Ce este boala Wilson

Boala Wilson este o tulburare genetică rară caracterizată prin exces de cupru depozitat în diverse țesuturi ale corpului, în special în ficat, creier și corneea ochilor. Boala este progresivă și, dacă nu este tratată, poate provoca afecțiuni hepatice (hepatice), disfuncții ale sistemului nervos central și deces. Diagnosticul și tratamentul precoce pot preveni invaliditatea gravă pe termen lung și complicațiile care pun viața în pericol. Tratamentul are ca scop reducerea cantității de cupru care s-a acumulat în organism și menținerea ulterioară a unor niveluri normale de cupru, potrivit Rare Diseases.

Boala Wilson este o tulburare genetică, rară, dezvoltată la o persoană la 30.000, moștenită care provoacă stocarea excesivă a cuprului în organism.

Ficatul unei persoane care suferă de boala Wilson nu eliberează cuprul în vezica biliară, așa cum ar trebui, și, pe măsură ce cuprul se acumulează în ficat, organul începe să deterioreze.

Cuprul se depune în diverse organe, dar are o afinitate mai mare spre ficat și creier, mai ales la nivelul ganglionilor bazali.

Când acumularea devine toxică, ficatul eliberează cuprul direct în fluxul sanguin, care îl transportă în întreg organismul. Acumulările de cupru determină leziuni ale rinichilor, creierului și ochilor.

Netratată, boala Wilson duce la deteriorarea severă a creierului, insuficiență hepatică și deces.

Boala Wilson se moștenește, astfel că, părinții unui pacient cu boala Wilson au cel putin o genă cu anomalie, care este transmisă copilului. Faptul că părinții sunt asimptomatici se poate datora integrității celeilalte gene care "compensează defectul". 

Citește mai multe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.