O electrocardiogramă este un test simplu și nedureros care măsoară activitatea electrică a inimii dumneavoastră. Este cunoscut și sub numele de ECG sau EKG. Fiecare bătaie a inimii este declanșată de un semnal electric care pornește din partea superioară a inimii și se deplasează spre partea inferioară. Problemele cardiace afectează adesea activitatea electrică a inimii.

Când ar trebui să se facă un EKG?

Medicul dumneavoastră vă poate recomanda un EKG dacă aveți simptome sau semne care pot sugera o problemă cardiacă, inclusiv:

- durere în piept

- probleme de respirație

- senzație de oboseală sau slăbiciune

- bătăi, curse sau fâlfâieli ale inimii dvs.

- senzația că inima dumneavoastră bate neuniform

- detectarea unor sunete neobișnuite atunci când medicul dumneavoastră vă ascultă inima.

Măsurarea activității electrice a inimii poate ajuta medicul dumneavoastră să determine dacă este posibil ca camerele inimii să fie prea mari sau suprasolicitate. În alte cazuri, un EKG poate ajuta la determinarea cauzei simptomelor dumneavoastră, împreună cu ce tip de tratament ar putea fi necesar.

Dacă aveți antecedente familiale de boli de inimă, medicul dumneavoastră poate solicita, de asemenea, un EKG pentru a căuta semne timpurii de boală cardiacă. Indiferent de vârsta dumneavoastră, este important să fiți conștient de orice simptome care pot indica o problemă cardiacă și să discutați cu un medic despre o eventuală programare a unui EKG, potrivit Healthline.

Bolile cardiovasculare, locul 1 al mortalității în România. Adela Cojan: Ucigașul tăcut. 1 din 3 pacienți de peste 25 de ani are hipertensiune arterială

Cum să recunoști un infarct miocardic pe electrocardiogramă

"EKG sau ECG sunt prescurtări folosite pentru electrocardiogramă. Sunt folosite ambele în practică. Sindroamele coronariene acute se împart în angină instabilă, infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST (Non-STEMI), respectiv infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI).

Ne vom ocupa de STEMI, care se traduce în practică prin obstrucție totală a unui ram coronarian, prin gravitate mare, prin rate înalte de deces dacă nu se intervine prompt.

Inima are o funcție principală crucială – ea pompează sângele fără oprire în tot corpul, într-un circuit amplu care înseamnă oxigenarea țesuturilor, hrănirea lor, preluarea dioxidului de carbon rezultat din ciclurile celulare și scoaterea lui la nivel pulmonar, eliminarea produșilor toxici de metabolism prin filtrarea renală. Avem nevoie de sânge pentru toate aceste procese, iar inima asta face, pompează sângele. Așa cum creierul are nevoie de oxigen și nutrienți, și inima are.

Dar cum își ia ea oxigenul și nutrienții? Ei bine, asta se întâmplă cu ajutorul unor artere mici care se cheamă coronare, ele emergând din aortă (cea mai mare arteră din corp), imediat după planul valvei aortice. Atenție, perfuzia în coronare se face în diastolă, adică pauza dintre două sistole. Sângele pătrunde în sistemul coronarian și hrănește întreaga inimă.

Atunci când un proces patologic numit ateroscleroză se produce (e un fenomen complex care înseamnă inflamație, depunere de colesterol, atragerea altor molecule în leziune), grosso modo apare degradarea peretelui unui ram coronarian, cu îngroșarea lui treptată. Placa de aterom poate sta acolo ani de zile, chiar decenii. În anumite condiții ea se poate destabiliza și rupe. Materialul rupt este luat de torentul sanguin și, cum artera devine tot mai îngustă de la origine spre terminație, materialul se va bloca, înfundând vasul. Tot ceea ce se află în aval de obstrucție, dacă nu primește sânge dintr-o colaterală, va muri prin lipsa oxigenului.

Practic, în infarctul miocardic acut, teritoriul care nu mai primește sânge începe să sufere, se necrozează, moare. Dacă teritoriul este suficient de mare, pot apărea modificări ample în funcționarea inimii și chiar deces.

Insuficiența cardiacă, primele SEMNE. Arsenescu Georgescu: Diabetul a explodat. 50% femei sunt obeze, peste un milion de români au diabet tip 2

Cum înțelegi o electrocardiogramă

Ca să înțelegem o electrocardiogramă, explorare noninvazivă, nedureroasă, oricând reproductibilă, trebuie să știm că inima prezintă o activitate electromecanică. Pe scurt, în peretele atriului drept există un nodul numit nodul sinoatrial, care conține celule speciale ce se depolarizează spontan – trimit impulsuri electrice de capul lor. Acești curenți încep să circule prin atrii, pe bandelete speciale (ca niște autostrăzi), dar și din aproape în aproape, din celulă în celulă.

Curenții converg spre un al doilea nod, numit atrioventricular. Camerele de sus ale inimii, atriile, sunt izolate electric de camerele de jos, ventriculii, astfel că impulsurile trec, fiziologic, numai prin nodul 2, apoi coboară prin septul dintre ventriculi, printr-un fascicul comun, apoi acest fascicul se bifurcă în două fascicule, pentru fiecare ventricul. Toată această arhitectură complexă are rol de conducător de orchestră, de coordonare a contracțiilor și relaxărilor, ca inima să funcționeze normal. Scopul este o curgere unidirecțională, ajutată de contracțiile organizate și de aparatele valvulare. Impulsurile electrice determină contracțiile pur mecanice.

Sângele oxigenat ajunge de la plămâni prin venele pulmonare în atriul stâng, trece în ventriculul stâng prin valva mitrală, ventriculul se contractă, valva mitrală închisă nu permite refluarea lui în atriu, ci trecerea în aortă, iar de aici în tot corpul. Sângele din sistemul venos se întoarce în atriul drept prin cele două vene mari, cava superioară, respectiv cava inferioară. Din atriul drept el trece în ventriculul drept prin valva tricuspidă, ventriculul se contractă, valva tricuspidă închisă nu permite refluarea lui, ci trecerea prin aparatul valvular pulmonar, iar de aici în artera pulmonară care se bifurcă și dă ramuri care merg în ambii plămâni – scopul fiind oxigenarea și deversarea CO2.

Impulsurile electrice, circulația lor, toată arhitectura inimii fac posibile mișcările perfect coordonate, astfel încât activitatea de pompă să fie continuă și eficientă. Electrocardiograful culege curenții electrici de origine cardiacă de pe suprafața corpului, înregistrându-i în derivații speciale pe o hârtie ce va conține niște unde caracteristice în funcție de intensitatea curentului, direcția lui. Tehnica e una foarte veche, dar încă se utilizează în practică.

Orice UPU are electrocardiograf. Ambulanțele au și ele. Cum evenimentele cardiovasculare sunt cauza principală de deces în lume, este important să existe diagnosticări corecte, rapide, dar și opțiuni pentru intervenție. Dacă un caz este diagnosticat rapid și trimis la o unitate de reperfuzie, materialul care blochează vasul de sânge poate fi extras, iar pe leziune se poate monta un stent care ține lumenul deschis, salvând pacientul. Se poate intervine și cu substanțe care topesc rapid materialul obstructiv.

Ne întoarcem la EKG. Cele mai multe au 12 derivații, unele clasice, ale membrelor, marcate cu DI, DII, DIII, aVR, aVL, aVF (electrozii se așază pe antebrațe și pe glezne), respectiv unele de la V1 la V6, numite precordiale (electrozii se așază în poziții tipice pe torace). La nevoie se pot folosi și alte derivații, dar nu intrăm în detalii.

6 greșeli de igienă pe care să NU le mai faci niciodată. Greșeală uriașă pe care o faci când tragi apa la WC și când dormi

Ce înseamnă liniile de pe EKG

Foto: blog Vasi Rădulescu

Dacă ne uităm pe o înregistrare EKG, vedem mai multe linii negre, cu niște coline, vârfuri, pante, văi, revenire la orizontală, apoi iar complexe care nu au nicio noimă pentru un ochi neantrenat. În realitate e destul de ușor.

Izolăm o singură linie neagră (ultima de jos în poză) – vedem că înainte de un vârf ascuțit în sus, amplu, există o movilă mai mică – aceea este unda P, care precede complexul QRS. Unda P este dată de depolarizarea atrială.

După unda P poate urma o undă mică Q, negativă, dată de depolarizarea septului interventricular. Unda mare, pozitivă, este R – este dată de depolarizarea ventriculilor. Vedem apoi o undă negativă, în jos, tot ascuțită – este S, iar ea reprezintă depolarizarea unor zone din ventriculi, terminale, ce formează fibrele Purkinje.

Urmează un segment ST între revenirea undei S și începerea undei T (ea reprezintă repolarizarea ventriculară, adică revenirea lor după contracție). În mod normal segmentul ST este plan. Punctul care separă complexul QRS de segmentul ST se numește inflexiune J.

Traseul de mai sus este unul normal. Procesele au loc fiziologic, fără întreruperi, fără zone în care, prin ischemie, curenții nu mai circulă sau sunt perturbați. Spuneam la început că un infarct miocardic major este cel cu supradenivelare de segment ST, adică acel punct J dintre complexul QRS și partea ST este nu aliniat normal la orizontala înregistrării, ci mult mai sus.

Foto: blog Vasi Rădulescu / via Cereus

Dacă ne uităm pe a doua poză cu un traseu real, vedem că lucrurile nu mai seamănă cu traseul normal. În V1, V2, V3, V4 și V5 există o supradenivelare evidentă de segment ST, de 5-6 milimetri chiar (traseul are niște pătrate mai mari, de 5 mm, respectiv unele mici, de 1 mm). Ei bine, această supradenivelare este extrem, dar extrem de sugestivă pentru un infarct miocardic acut întins, care prinde septul, partea anterioară a inimii. Pacientul acesta prezintă și durere retrosternală importantă, anxietate marcată, transpirații profuze, greață, amețeli, dispnee (tablourile sunt diverse).

Ține minte că explicația oferită este una simplă. Electrocardiograma, chiar dacă pare banală, ascunde multe lucruri de finețe", a scris Vasi Rădulescu, medic specialist internist, pe blogul său.

Ciuhodaru, întrebare cheie pentru politicieni: De ce e la pământ? Când vorbim de vieți, NU vorbim de costuri. La fiecare 30 de minute un român face INFARCT

Ce trebuie să faci înainte de EKG

Există câteva lucruri de luat în considerare atunci când vă pregătiți pentru un EKG, inclusiv:

- îndepărtarea oricăror obiecte metalice, cum ar fi bijuteriile

- eventuala epilare a părului de pe piept

- evitarea consumului de apă rece chiar înainte de test

- evitarea exercițiilor fizice sau creșterea ritmului cardiac, înainte de test

- păstrarea camerei la o temperatură moderată pentru a evita tremuratul

Consumul de apă rece poate provoca modificări ale tiparelor electrice pe care le înregistrează testul, în timp ce exercițiile fizice pot crește ritmul cardiac și afecta rezultatele testului. îndepărtarea bijuteriilor și bărbieritul ajută la fixarea mai sigură a electrozilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.