”Când vorbim despre anxietate și depresie există o mare nebuloasă în identificarea cauzelor, respectiv în planul de măsuri ce se pot adopta pentru a limita sau chiar trata aceste afecțiuni.

Considerăm sportul deosebit de util pentru o viață sănătoasă, menținerea masei corporale optime, crearea unui mediu propice pentru activitatea psihică, însă aici există niște mențiuni.

Mă voi limita la 2 puncte:

1. Sportul poate afecta serios articulațiile (șolduri, genunchi, glezne, articulațiile mici ale piciorului, spre exemplu la alergători sau genunchi, coloană vertebrală la culturiști).

2. Fără studii solide nu putem spune cu adevărat cât de mult contează sportul în componenta psihică a vieții.

La masa corporală e relativ simplu – mișcarea determină consum de calorii, iar coroborarea cu o atenție la input (calorii introduse prin alimentație) e suficientă pentru normoponderalitate. Nu mai e o surpriză pentru nimeni că mișcarea ne face să ne simțim bine, ne detensionează, ne motivează”, a scris medicul Vasi Rădulescu pe blogul său.

Vezi și: Rețelele sociale, pericol pentru sănătatea mintală. Opt semne care arată că ar fi nevoie să luați o pauză

Care este cea mai bună strategie pentru combaterea anxietății și depresiei

”Un studiu realizat de Jolanda Jetten și colaboratorii în Australia a comparat activitatea fizică versus includerea în grupuri sociale (pe scurt, socializarea) și rolul acestora în sănătatea psihică.

Rezultatul? Socializarea a contat mai mult! Știm deja (în cartea Dieta Perfectă am scris despre socializare și rolul ei uriaș în calitatea vieții și longevitate) de zonele albastre și impactul socializării în longevitate (cei din zonele albastre trec în număr mare de 100 de ani), dar iată că acum avem și studii pe care putem discuta.

Suntem ființe profund sociale. Ne strângem în grupuri. Ne ajutăm. Ne povestim lucruri. Iată de ce, o spun iar și iar, e bine să stăm lângă alți oameni. Acum avem și studii care ne arată cât de importantă este socializarea, în cazul de față pe componenta psihică. Ea bate chiar și activitatea fizică. Eu le recomand pe ambele, la sport cu oarecare prudență”, mai scrie medicul Vasi Rădulescu.

Cum se manifestă anxietatea

Anxietatea se manifestă printr-o serie de simptome comportamentale, cum ar fi:

- evitarea situațiilor care au provocat sentimente neplăcute sau episoade de anxietate în trecut;

- apariția unor ticuri nervoase;

- iritabilitate;

- frică puternică de moarte:

- senzația de copleșeală;

- dificultate de concentrare;

- dezorientare;

- gândire repetitivă;

- durere de cap;

- senzația de nod în gât;

- dureri abdominale, greață, indigestie, diaree;

- palpitații, dureri în piept, tahicardie;

- oboseală, senzație de sfârșeală;

- modificări ale ritmului de somn.

Vezi și: Depresia, disociată de nivelul scăzut de serotonină. Psiholog: Stresul poate juca un rol important

Ce este depresia și cum se manifestă

Depresia, numită medical depresie clinică sau depresie majoră, este o tulburare afectivă marcată de cel puțin două săptămâni la rând cu o dispoziție redusă față de majoritatea situațiilor care afectează viața profesională sau personală. Frecvent, poate fi însoțită de o stima de sine scăzută, energie redusă, pierderea interesului pentru activități care erau plăcute anterior.

Simptomele pe care le poate prezenta o persoană care suferă de depresie sunt:

- o stare de spirit prostă, în mod continuu;

- senzația de neajutorare;

- absența speranței de viitor;

- stima de sine scăzută;

- plâns frecvent;

- senzația de vinovăție;

- iritabilitate;

- intoleranță față de ceilalți;

- lipsa motivației și a interesului pentru diverse activități;

- dificultatea de a lua decizii;

- absența bucuriei față de viață;

- senzația continuă de anxietate;

- gânduri suicidale și de vătămare fizică;

- schimbări ale apetitului;

- scădere în greutate sau foarte rar creșterea în greutate;

- constipație;

- dureri de cap și amețeli;

- dureri musculare și/sau articulare;

- lipsa energiei;

- libidoul scăzut;

- anomalii ale ciclului menstrual;

- probleme de somn;

- neglijarea pasiunilor;

- dificultăți în realizarea sarcinilor legate de muncă și casă.

De reținut, că foarte rar se întâmplă ca o persoană depresivă să aibă toate aceste simptome.

Vezi și: Psiholog și psihiatru, care sunt diferențele. Radu Leca și Karla Meder: Nu e vorba de nebunie. Trebuie să înțelegi și să accepți

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.