Scopul examinării sânilor este de a determina dacă sânii sunt normali sau anormali. Dacă sunt anormali, pot fi indicate oricare sau toate următoarele: consult chirurgical, reexaminare la un alt moment al ciclului menstrual, mamografii și, eventual, ecografie.

Țesutul glandular suferă modificări de la naștere până la bătrânețe. La naștere, atât sânii feminini, cât și cei masculini conțin un sistem simplu de canale mari, dar fără lobulii. Canalele sunt căptușite cu epiteliu aplatizat și înconjurate de țesut colagenos. Odată cu debutul pubertății la femei, creșterea rapidă a epiteliului ductal și a stromei fibroase periductale mărește dimensiunea sânilor care sunt destul de fermi. Odată cu debutul maturității se dezvoltă lobulii adevărați și structurile acinare.

La sânul masculin nu se dezvoltă niciodată lobulii, astfel că bărbatul nu dezvoltă niciodată varietatea de cancer mamar numită lobular. În timpul sarcinii există o proliferare (înmulțire) marcată a elementelor glandulare care regresează la normal după sarcină și alăptare.

La menopauză are loc o involuție (regresie) continuă a structurilor mamare cu pierderea elementelor glandulare și atrofia sânului care rezultă.

Examinarea sânilor este esențială de făcut acasă. Autoexaminarea sanilor trebuie sa constituie un obicei constant in viata femeii moderne

O examinare adecvată a sânilor se realizează prin inspecție și palpare atentă. Aceasta necesită o procedură planificată de rutină cu mai multe schimbări în poziția pacientei și palparea meticuloasă a întregii întinderi a sânilor, care acoperă de obicei cea mai mare parte a peretelui toracic anterior.

Atenție! Autopalparea nu înlocuiește consultul medical. Există programe de screening pentru femei, pentru depistarea cancerului la sân.

Fructul care înlocuiește cafeaua, previne cancerul pulmonar, de sân și de stomac: O adevărată sursă de energie. Mâncat în exces îmbolnăvește ficatul

Când trebuie făcută autopalparea și cum

"Autopalmarea este cea pe care o fac femeile singure, acasă. Nu sunt singurele care trebuie să facă asta, pentru că au și un partener, de cele mai multe ori și le poate ajuta în autopalpare. Este un prim pas pe care femeile trebuie să-l facă atunci când se gândesc că ar putea să apară ceva probleme la sân și ar trebui să urmărească anumite semne, înainte de a ajunge la medic să aibă o imagine a ceea ce reprezintă sânii lor, a structurii sânilor lor și a ceva ce ar putea fi îngrijorător.

Toate femeile de peste 40 de ani au recomandare de mamografie, până la 45 de ani se poate face o dată la doi ani, peste 45 de ani indicăm o dată pe an. Mamografia nu crește riscul de cancer la sân și nu este dureroasă.

Luăm în calcul autopalparea și ideal e să fie făcută după perioada menstruală, pentru ca sânii să fie mai puțin dureroși și să-și poată simți structura normală a sânului. Ulterior, dacă se descoperă ceva sau nu, ar trebui să ajungem la un medic, să avem un consult anual, o ecografie dacă vorbim de paciente până în 40 de ani și chiar și după", a declarat Laura Mustață, medic primar de obstetrica-ginecologie, în emisiunea Medicool.

Deci, reține că autoexaminarea sânilor este recomandată în primele 5 zile după terminarea sângerării menstruale.

Foto: NCBI

"De obicei, palparea se face fie concentric, fie dinspre interior spre exterior, fie dintre exterior spre interior. Ce e important de reținut este că trebuie să acoperim toată suprafața glandei mamare.

Coaja de portocală de la nivelul sânului este un semn destul de îngrijorător pentru un cancer de sân un pic mai avansat, cancerul de sân inflamator", a mai spus Laura Mustață.

Pentru palpare:

- stați întins

- așezați o pernă mică sub umăr

- încălziți-vă mâinile și așezați-vă confortabil

- palpați sânii atât cu partea plană a mâinii, cât și cu degetele.

- cu degetele plate comprimați țesutul mamar

- urmăriți sistematic, într-un model circular în jurul mamelonului sau de-a lungul liniilor radiale (simulați un ceas) sau segmentelor verticale și palpați întregul sân, inclusiv coada de lângă axilă.

Consistența țesutului:

1. grăsime (moale) și glandă (cu cocoloașe)

2. creastă transversală fermă de-a lungul marginii inferioare

- notați orice sensibilitate

- simțiți areola și mamelonul.

- comprimați areola, mergând pe circumferința acesteia. Strângeți ușor mamelonul pentru a observa dacă există scurgeri.

- palpați mamelonul pentru elasticitate.

Oregano, beneficii pentru sănătate. De ce să bei CEAI de oregano - 12 afecţiuni pe care le tratează

Ce trebuie să urmărești când te palpezi?

1. Forma și mărimea sânilor - dacă s-au produs modificări, dacă a apărut o asimetrie de volum sau formă, dacă au apărut tumefacții ce deformează relieful sânului, dacă s-au modificat pliurile naturale ale sânului

2. Aspectul pielii sânilor - dacă este similar bilateral, dacă au apărut modificari de culoare, de relief, zone cu aspect de coajă de portocală sau roșeață sau zone cu vene dilatate

3. Aspectul areolei mamare sau mamelonului - modificare de formă, de culoare, eroziuni sau ulcerații, retracție de mamelon sau scurgeri spontane de lichid prin mamelon

Complicațiile unui sân cu probleme

- Cancerul este cea mai importantă constatare la examinarea sânilor. Tumorile sunt de dimensiuni variabile și de formă neregulată. Conturul poate fi slab definit sau poate exista o îngroșare doar a țesutului mamar. Excepție face varietatea circumscrisă (papilară, mucinoasă sau medulară), care reprezintă mai puțin de 10% din cancerele mamare.

Consistența este de obicei dură (varietățile circumscrise sunt de obicei moi).

Foto: Freepick @studiogstock

Masa nu este, de obicei, mobilă în raport cu țesutul mamar din jur, dar poate fi mișcată independent de piele și de peretele toracic, cu excepția stadiilor mai avansate ale bolii.

Sensibilitatea este neobișnuită, iar cancerele mamare sunt de obicei solitare.

- Chisturile benigne variază în funcție de mărime. Forma lor poate fi rotunjită, ovală sau discoidală, iar conturul este bine definit.

Consistența lor este de la cauciucată la fermă, deși se observă fluctuații ocazionale. Chisturile benigne sunt foarte mobile atât în interiorul țesutului mamar, cât și în legătură cu peretele toracic și pielea.

Cu excepția chistului inflamat ocazional, sensibilitatea este absentă sau ușoară. Chisturile sunt de obicei multiple.

- Adenoza, papilomatoza și hiperplazia fibroasă sunt toate tipuri solide benigne de chisturi. Masele variază ca mărime, iar conturul lor este neted sau lobulat. Ele implică în mod obișnuit cadranele centrale și superioare, externe, unde variază de la fermitate difuză (hiperplazie fibroasă) la noduli multipli de 4 până la 5 mm (adenoză). Nu se găsesc leziuni tridimensionale.

Conturul este slab definit în hiperplazie, bine definit în adenoză. Consistența este de la fermă la tare. Aceste leziuni au o mobilitate limitată față de țesutul mamar înconjurător, dar nu sunt atașate de piele sau de peretele toracic. Zonele multiple de afectare sunt norma.

- Fibroadenoamele variază, de asemenea, ca mărime. Ele sunt rotunjite, ovale și, de obicei, lobulate, cu un contur bine definit. O crestătură asemănătoare hilului rinichiului este o constatare frecventă. Consistența este de obicei cauciucată, dar ocazional poate fi moale.

Aceste leziuni sunt foarte mobile (de unde și denumirea de "tumoare alunecoasă"). Sensibilitatea este rară. Fibroadenoamele sunt frecvent multiple, apărând fie simultan, fie secvențial în timp.

- Scurgerea mamelonului poate fi un semn de ectasie și stază a ductului sau de papilom intraductal sau carcinom intraductal. O secreție sângeroasă, monoductală, spontană, cu sau fără o masă mică și moale sub areolă, este indicativă pentru un papilom intraductal. O secreție cu mai multe conducte, nespontană, cenușie, verde, grumoasă, cu modificări moi de tip "sac de viermi" sub areolă, indică ectasie și stază ductală.

Modificările cutanate, de obicei asociate cu prezența unei mase, pot fi subtile sau evidente. Acestea includ eritemul, edemul și venele subcutanate dilatate.

- Eritemul este frecvent difuz în procesele inflamatorii acute și cronice și în carcinomul inflamator al sânului. Este de obicei localizat atunci când este asociat cu un cancer superficial, de obicei cu afectarea pielii sau cu traumatisme, cu necroza grăsimii sau cu abcesul mamar.

- Edemul se poate datora blocării limfatice subdermice de către celulele tumorale sau unui proces inflamator în interiorul sânului sau axilei. Acest edem produce așa-numita modificare cutanată de tip peud "portocaliu întâlnită în cancerul local avansat sau în carcinomul inflamator.

- Venele subcutanate dilatate, atunci când sunt asociate cu o masă sau o îngroșare subiacentă, sunt foarte sugestive pentru un proces malign cu creștere rapidă (cancer sau cistosarcom filodenal).

- Modificările cutanate convexe sunt de obicei asociate cu o masă subiacentă (lipom, fibroadenom mare sau cystosarcoma phyllodes). Fenomenele de retracție (modificări concave ale pielii sânului) variază de la o mică zonă de aplatizare a pielii în vecinătatea unei tumori subiacente sau a unei zone de îngroșare, până la micșorarea celei mai mari părți a pielii sânului. Ele rezultă de obicei din scurtarea ligamentelor lui Cooper din cauza fibrozei. Carcinomul este cea mai frecventă cauză și este de obicei asociat cu o masă distinctă sau cu o îngroșare subiacentă foarte subtilă a țesutului mamar. Cauzele benigne ale unor astfel de fenomene sunt inflamația, necroza grăsimii, cicatricile de biopsie și modificările atrofice asociate cu ptoza sânului, de obicei lateral față de mamelon și areolă și în cadranele superioare, externe.

- Ulcerația pielii sânului peste o masă subiacentă sau o zonă de îngroșare se datorează, de obicei, unui carcinom. Atunci când este localizat central, cu antecedente de abcese recurente, se datorează ectasiei și stazei ductale în stadiu terminal (abces subareolă recurent cronic).

- Nodulii axilari măriți (mai mari de 1 cm), rotunjiți, fermi, de obicei fără sensibilitate, în asociere cu o masă sau o îngroșare suspectă a sânului sugerează cu tărie implicarea metastatică de la o tumoare primară din sân. Cu toate acestea, evaluarea clinică a stării ganglionilor axilari pentru a identifica metastazele are o precizie de cel mult 70%.

- Ganglionii supraclaviculari palpabili în fosa supraclaviculară pe partea ipsilaterală a cancerului mamar suspectat sau dovedit se datorează de obicei unor metastaze, potrivit NCBI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.