Depresia postpartum este o condiție...
Unul dintre semnele sănătății bebelușului și al copilului este chiar greutatea. Dar cât de des trebuie să măsurăm această greutate și cum trebuie să o urmărim?
"Este periculos să urmărim zilnic greutatea, chiar dacă e vorba de primele zile de viață. Greutatea o urmărim săptămânal în prima lună, poate chiar și a doua lună. Apoi, lunar!
Greutățile astea, cel mai bine ar fi să le așezăm pe un grafic de creștere, sunt grafice de creștere ale OMS, unele pentru fetițe, altele pentru băieți, pe care sunt marcate deja niște curbe deja trasate, niște medii ale unor copii normali, sănătoși, alăptați.
Copilul nostru ar trebui să meargă printre aceste grafice, printre două dintre acele liniuțe trasate sau să aibă abateri foarte mici. Abateri mai mari de două linii de la aceste grafice devin problematice. Sau, când un copil stagnează în greutate mai mult de 2 - 3 săptămâni, vorbim de bebeluși până într-un an. Peste un an creșterea în greutate nu mai este atât de constantă.
Deci, abateri mari pe grafic, stagnări sau scăderi în greutate trebuie să ne atragă atenția și să ne facă să ne prezentăm la medicul pediatru care, urmărind copilul în ansamblu, decide dacă e cazul de analize sau de intervenit în vreun fel.
Copii cresc mult în primele 2 - 3 luni de viață, apoi creșterea în greutate încetinește. Există niște cifre aproximative care ne orientează, dar sunt generalizate.
Se spune așa:
- că ar trebui să crească 750 gr. în primele patru luni
- 500 gr în următoarele patru luni
- 250 în ultimele patru luni ale anului.
- sau că trebuie să-și dubleze greutatea de la naștere la 4 - 5 luni și să și-o tripleze până la un an.
Dar acestea sunt niște rotunjiri foarte mari, sunt niște formule ușor de folosit de medici în cabinet, dar cele mai exacte sunt acele grafice de creștere.
Nu avem cum să ne așteptăm ca un bebeluș care s-a născut cu 2,800 kg să crească cu aceeași viteză sau cu aceeași cantitate ca unul care s-a născut cu 4 kg, drept pentru care aici ne ajută graficele", a declarat Ilinca Tranulis, medic pediatru și consultant în lactație.
"Nu ar trebui făcută diferența. Așa am rămas cu impresia de pe vremuri, când bebelușii bucălați înseamna că sunt sănătoși. Nu este necesar să fie toți bucălați. Sunt copii care se nasc din părinți subțirei, nu prea au cum să fie bucălați și chiar dacă sunt, nu-i obligatoriu să fie așa.
Atâta timp cât iau în greutate constant, cât dezvoltarea lor psiho-motorie este în limite normale, nu ne uităm la cât de bucălați sunt.
Imaginea noastră despre copilul normal s-a deformat. Îi vedem normali pe cei puțini mai plinuți, dar ei au risc de obezitate cu multe riscuri la maturitate. Copilul de care acum zicem că e slab, este cel normal.
S-ar putea să fie mai bine să ne dorim un copil mai slăbuț, pentru că suntem siguri că la vârsta adultă nu va avea problemele celui care pornește cu obezitate sau cu greutate mai mare", a completat medicul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
Depresia postpartum este o condiție...
Proteinele sunt macronutrienți vitali...
Alimentația echilibrată, bogată în...
Acest test simplu îți poate salva viața. Cum poți depista rapid...
Ce trebuie să faci în caz de arsură...
Medicul Elvira Brătilă ne-a vorbit...
Mindfulness, considerat o soluție...
Anxietatea nu doar că îți afectează...