Întrebat câți dintre pacienții care se prezintă la UPU, la Urgențe, află abia atunci că au o boală de inimă, medicul Tudor Ciuhodaru a spus că "mai în glumă mai în serios, cele mai frecvente afecțiuni pe care le tratăm la urgențe țin de accidentul vascular cerebral și infarctul miocardic acut".

"Eu am o mare întrebare și pot să o afirm cât se poate de tare, de ce în România prevenția e la pământ? Prevenția este la pământ pentru că nu există educație pentru sănătate, pentru că de aceea nu știe nimeni ce să recunoască, ce să vadă în acel moment. Pe de altă parte, de ce nu există programe naționale de screening, de depistare precoce eficient.

Atenție! La fiecare jumătate de oră un român are un infarct miocardic acut.

Educația pentru sănătate, introdusă în materia școlară, începând cu clasa a VIII-a. Legea, promulgată de Iohannis

40 de români mor în fiecare zi de infarct miocardic acut. Gândiți-vă dacă putem în comparație cu coronavirus. Dacă am avea 40 x 7 cazuri de coronavirus pe săptămână, la un moment dat s-a închis România pentru atâtea cazuri de coronavirus. Dacă vorbim de o problemă de sănătate publică măsurile se lasă așteptate, iar dacă vorbesc de programe naționale de screening, să știți că mă uit cu invidie la Norvegia, care a făcut un program timp de 15 ani în care au făcut educație pentru sănătate și au pus oamenii să se prezinte la analize precoce și au reușit să scadă, atenție, incidența bolilor cardiovasculare diagnosticare tardiv cu 80%.

Este extrem de important! E mai ușor să previi decât să tratezi. Dar ca să previi, înainte de a trata, înseamnă să le oferi oamenilor cunoștințele necesare și alternative. Alternative înseamnă și un stil de viață sănătos.

Dacă vorbesc despre a știi ceea ce li se întâmplă, vă reamintesc că riscul de infarct miocardic acut este subestimat, că dacă e cum se arată în trecut, o boală a vârstnicului și preponderent la bărbați, acum avem tot mai multe cazuri de femei sub 30 - 35 de ani diagnosticate cu infarct miocardic acut. Nu se recunosc simptomele. Nici pentru infarct, nici pentru AVC, așa că prezentarea tardivă la spital scade evident, la fel și șansele de supraviețuire, mai ales că noi facem de rutină și tromboliză și intervenție în ceea ce înseamnă AVC.

Lucrurile acestea ar trebui să fie cunoscute și o să spun pentru a mia oară, că am răgușit: educație pentru sănătate! Un capitol în plus la orele de biologie, că nu e mare filozofie. Un capitol, nu trebuie să dai mare lege. Pentru că aceste cunoștințe de abilități ar trebui să fie eficiente la fel ca alfabetul sau tabla înmulțirii.

"Când vorbim de vieți, nu vorbim de costuri. Îi pot întreba pe politicieni cât valorează viața lor sau a celor dragi?"

"Boala cardiacă NU e ca o simplă răceală, în care ai luat medicamentele și ești ca nou". Benedeck, despre lipsurile din cardiologie: Temere mare să se atingă de pacient

În instituțiile publice cu peste 50 de angajați există o zi liberă plătită în care oamenii repetă intervenția în cazuri de risc.

Dacă vorbim de prevenție eu vă pot spune oricând:

- să renunțați la fumat

- să faceți sport

- să scădeți în greutate.

Dar este o cruntă ipocrizie. Toată lumea dă tot felul de soluții. Am văzut că se dorește taxarea produselor cu zahăr, carbogazoase... dar când vorbim de fumat, riscul major pentru infarct și AVC.

Când vorbim de vieți nu putem vorbi de costuri. Îi pot întreba pe politicieni cât valorează viața lor sau a celor dragi? Și cred că este de neimaginat cât de mult valorează.

În aceste condiții, apropo de stilul de viață sănătos, propuneam inclusiv educația nutrițională. Meniul crizei să știți că este prost și nesănătos. Copiii care nu au ce mânca sunt pe regimul margarină, făinos, foarte bogat în calorii, insuficient proteic. Pot să spun oricui să facă sport, dar dacă sala nu există, e departe și abonamentul costă cât costă, dorința cuiva de a face sport e foarte greu de realizat.

Între ceea ce spunem noi, și aici trebuie făcute politici și strategii pe termen lung. Aplicând niște măsuri simple precum educație și acces la diagnosticul precoce fac o minune în ceea ce privește bolile cardiovasculare. În România vorbim de două bariere majore, în primul rând cea educațională", a declarat medicul Tudor Ciuhodaru, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul dezbaterii "Știi cât mai are de trăit inima ta?"

AVC, 7 lucruri esențiale care vă pot SALVA viața: Toți ar trebui SĂ ȘTIM ASTA!

"Toți ar trebui să știm asta. Primele simptome. Cum îl recunoașteți și ce trebuie să faceți. Formula FAST poate salva viața celui de lângă tine. Poate la viitoarele ore de educație pentru sănătate predate chiar la școală.

1. F (face=faţă): Rugaţi pacientul să zâmbească. Semne de alarmă: Faţa nu e simetrică sau gura e căzută într-o parte.

2. A (arms=braţe): Rugaţi pacientul să-şi ridice simultan brațele. Semn de alarmă: unul dintre ele rămâne mai jos

3. S (speech=vorbire): Rugaţi pacientul să rostească o propoziţie scurtă. Semne de alarmă: dizartie (dificultăţi în vorbire) sau afazic (nu îşi găseşte cuvintele).

4. T (time=timp): Rapiditatea intervenției este esențială. Sunaţi imediat la 112 sau transportați pacientul de urgență la spital. 

Toți ar trebui să știm asta. Trebuie învăţată în toate şcolile din România împreună cu multe alte noţiuni de prim-ajutor la orele obligatorii de educație pentru sănătate. 

Rețineți:

1. Apare la vârste din ce în ce mai mici (chiar sub 30 de ani) (Nu mai este apanajul vârstelor înaintate). Este a doua cauza de mortalitate (după bolile cardiovasculare).

2. Semnele sau simptomele apar de regulă rapid. (Senzație de slăbiciune, amorțeli sau furnicături la nivelul feței sau membrelor. Probleme de vorbire sau de înlegerea cuvintelor, tulburări de echilibru, confuzie, tulburări de comportament, pareze sau paralizie, și pot merge până la comă și stop cardiorespirator.

3. Accidentul vascular cerebral trebuie tratat medicamentos sau chirurgical cât mai rapid (pentru a preveni atacurile ulterioare cu potenţial mortal şi leziunile permanente asupra creierului.

4. Cele mai multe persoane care suferă un accident vascular cerebral nu recunosc simptomele şi nu ştiu ce trebuie să facă în astfel de situaţii.

5. 70% dintre pacienţi nu au ştiut ce li s-a întâmplat şi mai puţin de 30% dintre ei s-au adresat unui medic în primele 24 de ore pentru a primi tratament adecvat.

6. Printre factorii de risc se numără suprasolicitarea, stress-ul, bolile metabolice, cardiovasculare, obezitatea, sedentarismul și fumatul.

7. Atenție!! Pentru a fi cu adevărat eficiente noţiunile de prim ajutor trebuie cunoscute (învățate, repetate, exersate) precum alfabetul sau tabla înmulţirii.

Cum il poți preveni. 7 lucruri esențiale care vă pot salva viața

1. Renunțați la fumat

2. Dormiți suficient.

3. Mâncați sănătos.

4. Faceți mișcare.

5. Control medical periodic.

6. Tratați corect diabetul, bolile de inimă și depresia.

7. Atenție la excesul de alcool.

Atenție:

1. AVC face prea multe victime în România.

2. 60. 000 de români sunt diagnosticați anual cu AVC.

3. Doar 1 din 3 pacienți ajung să se recupereze complet.

4. Diagnosticut și tratatamentul făcut în timp util influențează major șansele de supraviețuire și de recuperare ulterioară", a transmis medicul Tudor Ciuhodaru.

Cum procedezi dacă ești singur și faci INFARCT. Infarct - simptome

"1. Să presupunem că ești singur și, brusc, simți o durere puternică în piept. E ca o gheară, te ține, se duce spre brațe, în spate, în gât. Te panichezi brusc. Respiri mai greu. Transpiri. Ai greață. Ești palid.

2. Durerea intensă în piept e semnal important de infarct miocardic acut. Ești singur. Ce faci?

3. Pui mâna pe telefon imediat și suni la 112, anunțând simptomele și localizarea ta. E cel mai important lucru și constituie o prioritate absolută!

4. Dacă ești acasă, descuie ușa și stai aproape de ea.

5. Încerci să te calmezi. Anxietatea apare și anumite substanțe fac ca inima să bată mai repede, cerând mai mult oxigen. E un cerc vicios, pentru că în infarct, durerea apare tocmai pentru că anumite zone nu mai sunt irigate cu sânge și suferă/mor prin lipsa de oxigen (infarctul apare prin blocarea unui vas de sânge cu material aterotrombotic, adică acea depunere de colesterol în termeni populari). Nu te agiți și nu depui efort în plus!

6. Respiri calm și controlat și te poziționezi spre aer proaspăt. Nu tușești și nu faci lucruri care fie nu au efect pozitiv, fie sunt chiar nocive!

7. Un infarct clasic are durere care ține mai mult de 15 minute. Dacă poți și ești aproape, mergi la spital imediat. Ai grijă, condusul mașinii în acea stare poate fi deosebit de periculos pentru tine sau pentru celelalte persoane. 112 e prioritate!

8. Infarctul nu dă obligatoriu tulburare de ritm și nu-ți pierzi neapărat starea de conștiență în 10 secunde. Poți sta 10, 30, 60 de minute cu simptomele, iar cu cât se intervine prompt și mai repede de către medici, cu atât mai bine.

9. Nu apăsa pe torace. Nu ai cum să faci compresii singur și nu ai de ce proceda astfel – ele se fac când inima e oprită și manevrele, evident, sunt realizate de altă persoană, iar toracele oricum trebuie comprimat cu ~ 5cm.

10. Dacă nu ai alergie cunoscută, poți mesteca și înghiți o aspirină clasică de adult. Dar fără să te chinui căutând-o. Aștepți salvarea, nu faci nimic care presupune agitație sau vreo măsură ineficientă/nocivă.

11. Nu consuma apă cu piper cayenne sau alte bazaconii citite online. Nu au niciun efect.

12. Nu există niciun „truc” rapid de a opri infarctul. Anunți 112 și aștepți.

13. Dacă infarctul este masiv și prinde un teritoriu mare din inimă, poate apărea o tulburare de ritm numită fibrilație ventriculară, urmată de stop. Nu prea ai ce să faci aici, din păcate. Dacă vin ajutoarele la timp, încep măsurile necesare și transportul la spital. Dacă e încă fibrilație ventriculară, se poate aplica șocul electric, dar asta o fac medicii. Suni imediat la 112 la simptomele descrise, stai calm, aștepți. Tu oricum nu ai de unde să știi în ce teritoriu al inimii e infarctul, cum va evolua el, dacă îți vei pierde sau nu starea de conștiență.

Avem nevoie de educație bună, nu de recomandări penibile, emoționante, facile, care ne iau ochii, dar în esență nu au nimic bun!

Disconfortul toracic, durerea, greața, respirație mai grea, transpirația, anxietatea în context de oboseală accentuată, stress, la un pacient supraponderal, sedentar, fumător sunt elemente importante. Tiparul nu e obligatoriu, dar e frecvent. Este important, o zic iar și iar, să mâncăm echilibrat, să nu fumăm, să facem mișcare, să ne relaxăm, să evităm conflictele, să ne examinăm constant la medic", a scris medicul Vasi Rădulescu, pe blogul său.

Vezi mai multe în video:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.