Cele 6 obiceiuri zilnice care afectează creierul. Îl atrofiază și îl distrug

creier - FOTO: Freepik@kuprevich
Creierul nostru ne permite să învățăm, să raționăm, să ne amintim și să dăm sens lumii din jurul nostru. Cu toate acestea, multe obiceiuri și comportamente cotidiene pot pune în pericol sănătatea creierului pe termen lung dacă nu sunt gestionate corect.

Lipsa somnului adecvat și de calitate, abuzul de substanțe, lipsa stimulării mentale, stresul cronic, fumatul, inactivitatea fizică și alți factori pot afecta negativ creierul. Ajustarea strategică a comportamentului prin obținerea unui somn adecvat, exerciții fizice, învățarea de noi abilități și evitarea substanțelor poate încetini semnificativ declinul cognitiv chiar și la vârste înaintate.

Lipsa somnului îngreunează funcția cognitivă

Somnul este esențial pentru consolidarea memoriei și pentru a ne ajuta să ne concentrăm. Atunci când nu dormim suficient, aceste funcții cognitive suferă pe termen scurt și lung. Chiar și o noapte de somn slab poate afecta negativ capacitatea de memorie și atenția în ziua următoare.

Privarea cronică de somn este și mai dăunătoare în timp. Cercetările arată că adulții au nevoie de 7-9 ore de somn zilnic pentru performanță și sănătate cerebrală optimă. A dormi mai puțin decât atât în mod regulat poate afecta capacitatea noastră de a ne concentra, de a rezolva probleme, de a stoca corect amintirile și de a procesa eficient emoțiile.

Un studiu a constatat că somnul restrictiv pe parcursul mai multor nopți a redus flexibilitatea cognitivă și capacitatea de memorie de lucru.

Vezi și: Semnele care arată că ești nefericită. Ce se ascunde, de fapt, în spatele fiecărui gest

Abuzul de substanțe distruge celulele cerebrale

Utilizarea excesivă a substanțelor precum alcoolul, medicamentele prescrise sau drogurile ilegale deseori distruge sau afectează celulele cerebrale. Abuzul de alcool poate micșora cortexul prefrontal și cerebelul. Cortexul prefrontal controlează planificarea, personalitatea și controlul impulsurilor, în timp ce cerebelul coordonează mișcarea și echilibrul.

Hipocampusul, centrul nostru de memorie, este, de asemenea, vulnerabil la deteriorare cauzată de substanțe. Opiaceele prescrise reduc semnalizarea între neuroni, distrugându-i în cele din urmă.

Vezi și: Cele 3 semne ale tumorii renale. Analiza simplă care detectează cancerul. Mihai Dobra: 15% din tumorile renale sunt simptomatice. Covârșitor, restul devin asimptomatice

Lipsa provocării atrofiază creierului

Angajarea în activități mentale stimulative este crucială pentru combaterea declinului cognitiv și învățarea de informații noi obligă creierul nostru să formeze conexiuni neuronale, care îl mențin adaptabil. Activitățile care pun la încercare mintea, cum ar fi stăpânirea unei alte limbi, cântatul la un instrument muzical, rezolvarea de puzzle-uri și exercițiile de rezolvare a problemelor, cresc rezerva cognitivă.

Pe măsură ce îmbătrânim, rezerva cognitivă previne degradarea naturală a lucrurilor precum memoria, raționamentul spațial sau abilitățile logice. Activitățile mental pasive, cum ar fi vizionarea televizorului, oferă puțin beneficiu mental, chiar dacă creierul rămâne activ. Fără creșterea și dezvoltarea continuă a noilor conexiuni, riscăm să pierdem abilitățile și flexibilitatea construite mai devreme în viață.

Vezi și: Greșeala pe care o faci dacă ai cont comun cu partenerul de viață. Ce înseamnă dacă puneți banii la un loc. Gáspár György: Este o trădare financiară

Stresul afectează hipocampul

Stresul cronic poate deteriora hipocampul, centrul memoriei creierului, deoarece cortizolul excesiv ucide și împiedică formarea neuronilor în această regiune critică. În plus, atunci când suntem sub tensiune prelungită, conexiunile neuronale către cortexul prefrontal se pot slăbi. Cortexul prefrontal reglează concentrarea, controlul impulsurilor, luarea deciziilor și răspunsurile emoționale.

Împreună, atrofia în aceste zone indusă de stres ridicat face învățarea mai dificilă, afectează reglarea emoțională și poate crește anxietatea și depresia. Stresul afectează regiunile diferit între bărbați și femei datorită diferențelor hormonale critice. Pe termen lung, dacă nu este abordat corespunzător, acumularea stresului poate duce la deteriorarea pe termen lung a memoriei, cogniției și sănătății mintale.

Fumatul reduce fluxul de oxigen

Obiceiurile care distrug creierul - FOTO: Freepik@ImageFlow

Fumul de țigară conține mii de substanțe chimice care declanșează inflamația și îngustează vasele de sânge atunci când sunt inhalate în mod regulat. Acest lucru inflamează arterele și reduce fluxul de oxigen în întregul corp, inclusiv vasele de sânge din creier. Reducerea fluxului de sânge privează creierul de oxigen și nutrienți vitali.

Dovezile arată că persoanele care fumează experimentează un declin cognitiv mai rapid pe măsură ce îmbătrânesc, cu o atrofie notabilă în cortexul prefrontal și hippocampus. De asemenea, se confruntă cu un risc mai mare de accident vascular cerebral și anevrisme.

Fumătorii au o pierdere a volumului cerebral mai mare decât nefumătorii începând din cea de-a cincea sau a șasea decadă de viață. Renunțarea la fumat poate opri deteriorarea ulterioară, dar efectele rămân permanente.

Vezi și: Inimile bolnave, diagnosticate târziu. Victor Costache: Nu toți copiii care se nasc în România au o ecografie cardiacă imediat după naștere. Asta ar salva mai multe vieți

Stilul de viață sedentar micșorează regiunile importante

Inactivitatea fizică duce adesea la pierderi vizibile de volum cerebral în zone precum cortexul prefrontal și hipocampusul. Mai puțină cerere asupra sistemului cardiovascular înseamnă mai puțin sânge și oxigen pentru a alimenta creierul. La fel ca orice mușchi din corp, dacă creierul nu este utilizat, va atrofia.

Persoanele care mențin o formă fizică cardiovasculară prin activitate aerobică demonstrează volume cerebrale mai mari, în special în hippocampus, care joacă un rol crucial în memorie. Dovezile leagă, de asemenea, timpul sedentar, cum ar fi statul prelungit pe scaun, de subțierea cortexului prefrontal stâng, care se ocupă de cogniție complexă și luarea deciziilor.

Chiar și controlând pentru sănătatea și nivelurile de activitate fizică, comportamentul mai sedentar corelează cu volume cerebrale mai mici și performanțe cognitive mai slabe. Este crucial să rămâneți activ pentru a preveni îmbătrânirea creierului.

Vezi și: Dieta bogată în B3, benefică pentru boala ficatului gras non-alcoolic. Cele mai bune surse de niacină

În final, în timp ce o anumită pierdere de volum sau încetinire a cogniției apare în mod natural odată cu înaintarea în vârstă, multe obiceiuri dăunătoare accelerează procesul în mod inutil.

Prioritizarea somnului, exercițiilor fizice, reducerii stresului, unei diete bogate în nutrienți, legăturilor sociale și stimulării mentale poate ajuta la încetinirea deteriorării și la conservarea abilităților cognitive până în vârste înaintate. Cu câteva schimbări de stil de viață și o conștientizare sporită, putem proteja mai bine creierele care ne permit să navigăm în viață.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel