Cercetările recente au arătat că ficatul și creierul sunt strâns legate și își pot afecta reciproc funcțiile, iar această legătură ar putea să influențeze riscul de demență al unei persoane.

Oamenii de știință au descoperit că afecțiunile legate de ficat, cum ar fi fibroza hepatică și boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD), sunt legate de declinul cognitiv și de modificări ale structurii creierului.

Inflamația, care apare atât în ficat, cât și în creier, pare să fie un factor-cheie în această legătură. În plus, studiile au analizat ceea ce cercetătorii numesc acum axa intestin-ficat-creier și au descoperit că sănătatea microbiomului intestinal, colecția de microbi care ne colonizează intestinele, poate avea un impact atât asupra ficatului, cât și asupra creierului.

Ce este axa ficat-creier?

Ficatul este cel mai mare organ din corpul nostru și are multe funcții importante. Ajută la procesarea și stocarea celor trei tipuri principale de nutrienți pe care îi obținem din alimente: carbohidrați, grăsimi și proteine.

De asemenea, ficatul ajută la descompunerea și eliminarea alcoolului, a drogurilor și a substanțelor toxice din organism și produce o substanță numită bilă care ajută la digestie.

Recent, potrivit Medical News Today, oamenii de știință au descoperit că ficatul și creierul au o relație strânsă. Ele comunică între ele printr-o conexiune specială numită axa ficat-creier.

Potrivit doctorului Blen Tesfu, medic generalist, axa ficat-creier "se referă la comunicarea și interacțiunea bidirecțională dintre ficat și creier".

"Ficatul joacă un rol crucial în metabolizarea diferitelor substanțe, inclusiv a toxinelor și a mediatorilor inflamatori. În bolile hepatice cronice, fibroza hepatică poate duce la creșterea inflamației și la eliberarea de molecule proinflamatorii în fluxul sanguin", a explicat Dr. Tesfu.

Bolile hepatice pot contribui la demență prin inflamație

Cercetări recente sugerează o corelație între axa ficat-creier și declinul cognitiv, inflamația fiind o cauză de bază.

Într-un studiu publicat în revista Cells în mai 2023, oamenii de știință au analizat ficatul unor șoareci predispuși genetic la boala Alzheimer și l-au comparat cu cel al unor șoareci fără această predispoziție genetică.

De obicei, cercetările privind Alzheimer se concentrează pe schimbările care au loc în creier, dar ipoteza oxiinflamării sugerează că problemele sistemului imunitar și îmbătrânirea joacă, de asemenea, un rol în această boală.

Studiul a constatat că șoarecii cu predispoziție genetică la Alzheimer prezentau disfuncții hepatice, stres oxidativ crescut, inflamație și ficat mai mare.

"Moleculele inflamatorii pot traversa bariera hemato-encefalică, afectând potențial creierul și contribuind la afectarea cognitivă, Se știe că inflamația are efecte dăunătoare asupra sănătății creierului și a fost asociată cu declinul cognitiv în diverse afecțiuni", a explicat Dr. Tesfu.

Într-o altă cercetare - care a apărut în Frontiers in Neuroscience în mai 2023 - oamenii de știință de la Universitatea Zhejiang din China, au investigat efectele nutriției în boala Alzheimer.

Această cercetare a constatat că dieta occidentală reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer. Un model de alimentație occidentală a dus la inflamarea creierului și este asociat cu acumularea de proteine dăunătoare în creier.

Tulburările metabolice, cum ar fi colesterolul ridicat și boala ficatului gras, au însoțit aceste modificări cerebrale.

Există o legătură între sănătatea inimii, a creierului și a ficatului?

Într-un studiu efectuat pe 30.444 de participanți umani cu ajutorul unor tehnici avansate de RMN - publicat în Nature Communications în 2022 - cercetătorii au investigat relațiile dintre inimă, creier și ficat.

Ei au analizat structura și funcția inimii, dimensiunea creierului, anomaliile din materia albă a creierului și factorii legați de ficat, cum ar fi acumularea de grăsime și inflamația.

Analiza a arătat că existau legături directe și indirecte între aceste organe, subliniind impactul disfuncționalității la nivelul mai multor organe.

Într-un alt studiu - publicat în Advanced Drug Delivery Reviews - cercetătorii au descoperit că persoanele cu demență și declin cognitiv au probleme cu producția de energie celulară și cu modul în care organismul lor procesează insulina și glucoza, similar cu ceea ce vedem în cazul diabetului de tip 2 și al îmbătrânirii.

Unele modificări ale dietei și medicamente utilizate pentru diabet s-au dovedit a fi promițătoare în îmbunătățirea cogniției și reducerea simptomelor demenței.

Deoarece ficatul joacă un rol vital în procesarea nutrienților, acesta devine o țintă crucială pentru intervenții.

"Înțelegerea interconexiunii dintre sănătatea fizică și cea mentală este vitală pentru o asistență medicală cuprinzătoare. Aceasta evidențiază necesitatea unei abordări holistice care să ia în considerare impactul diferitelor organe și sisteme asupra bunăstării mentale și a funcției cognitive. Cercetările ulterioare în acest domeniu pot ajuta la deslușirea mecanismelor care stau la baza axei ficat-creier și pot duce, potențial, la noi strategii terapeutice atât pentru bolile hepatice, cât și pentru tulburările cognitive", spune dr. Blen Tesfu.

Dieta poate îmbunătăți sănătatea creierului

Un grup de studii prezentate la Conferința Internațională a Asociației Alzheimer (AAIC) 2018 a explorat legătura dintre intestin, ficat și creier în legătură cu boala Alzheimer. Alte rezultate sunt așteptate în 2023.

Microbiomul intestinal, dieta și metabolismul lipidic au fost identificate ca factori-cheie. Modificările în compoziția bacteriilor intestinale și alegerile alimentare pot influența sănătatea creierului, în special în cazul bolii Alzheimer.

Modificarea bacteriilor intestinale prin intervenții dietetice a dat rezultate promițătoare în ceea ce privește îmbunătățirea memoriei și reducerea inflamației în modelele animale.

Tulburările în metabolismul lipidic, în special nivelurile mai scăzute de plasmalogeni în ficat, pot contribui la deteriorarea cognitivă și la neurodegenerarea în boala Alzheimer.

Cercetările în curs de desfășurare vizează înțelegerea relației complexe dintre intestin și creier și implicațiile acesteia pentru prevenirea și tratamentul bolii Alzheimer.

Fibroza hepatică este legată de declinul cognitiv

Mai recent, oamenii de știință au descoperit o asociere notabilă între fibroza hepatică, formarea de țesut cicatricial în ficat din cauza bolilor hepatice cronice, și declinul funcției cognitive.

Aceste descoperiri - publicate în eBiomedicine în iulie 2023 - oferă sprijin pentru existența unei axe ficat-creier, subliniind interrelația dintre ficat și creier.

Cercetarea sugerează că anumite regiuni specifice ale creierului pot prezenta un volum redus în asociere cu fibroza hepatică.

Studiul a arătat că persoanele cu fibroză hepatică au prezentat abilități cognitive mai scăzute și un volum redus al materiei cenușii în mai multe regiuni ale creierului, inclusiv hipocampul, talamusul, striatum, trunchiul cerebral și cerebelul, în comparație cu participanții sănătoși.

Studiul subliniază importanța monitorizării și supravegherii timpurii a bolii hepatice pentru a identifica potențiale deficiențe cognitive.

Dr. Rongtao Jiang, autorul principal al studiului și asociat postdoctoral la Yale, a vorbit pentru Medical News Today, menționând "că persoanele cu fibroză hepatică avansată au avut o funcționare cognitivă mai proastă și atrofie a materiei cenușii, iar [proteina C reactivă] serică a mediat asocierile ficat-creier".

"Constatările noastre pledează pentru o atenție sporită acordată acelor persoane cu fibroză hepatică, care este asociată atât cu afectarea cognitivă, cât și cu pierderea volumului cerebral. Deoarece fibroza hepatică în stadiu incipient este reversibilă, supravegherea și prevenirea timpurie a bolilor hepatice ar putea reduce declinul cognitiv și pierderea de volum cerebral", spune dr. Rongtao Jiang.

Deși studiul nu a putut stabili o relație cauză-efect, ci doar corelații, cercetătorii au investigat potențialii mediatori ai legăturii dintre bolile hepatice și sănătatea creierului.

Inflamația, care este asociată cu numeroase boli ale ficatului și ale creierului, a fost examinată ca un factor potențial.

Folosind un marker al inflamației sistemice numit proteina C reactivă, cercetătorii au descoperit niveluri mai ridicate ale acestei proteine la participanții cu fibroză hepatică în comparație cu cei care nu aveau fibroză.

Ei au descoperit, de asemenea, un efect de mediere modest, dar semnificativ, al proteinei C-reactive asupra asocierii dintre fibroza hepatică, funcția cognitivă și volumul creierului.

Aceste constatări sugerează că inflamația poate contribui parțial la legătura dintre ficat și creier.

Ar putea sănătatea ficatului să reducă riscul de demență?

Dr. Jiang a subliniat că, deși rezultatele studiului lor au oferit sprijin pentru o relație între sănătatea ficatului și funcția cognitivă, nu au putut trage concluzia că intervențiile asupra sănătății ficatului pot ajuta la reducerea riscului de demență, fără investigații clinice suplimentare.

Dr. Saurabh Sethi, gastroenterolog și hepatolog, a fost de acord, declarând pentru MNT că "sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin axa complexă ficat-creier și modul în care intervențiile specifice, inclusiv dieta, exercițiile fizice și alți factori ai stilului de viață, pot avea un impact atât asupra sănătății ficatului, cât și a creierului. Cu toate acestea, acest studiu evidențiază importanța considerării sănătății ficatului ca un factor potențial în afecțiunile legate de creier și încurajează explorarea în continuare a potențialelor beneficii ale protejării sănătății ficatului pentru sănătatea generală a creierului".

Cu toate acestea, "menținerea unui ficat sănătos prin alegeri privind dieta și stilul de viață este în general recomandată pentru bunăstarea generală", a declarat Dr. Sethi.

"Deși este prea devreme pentru a face afirmații definitive despre prevenirea demenței doar prin sănătatea ficatului, adoptarea unei diete prietenoase cu ficatul poate avea beneficii mai largi pentru sănătatea creierului și poate reduce riscul altor boli", a conchis dr. Saurabh Sethi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.