Epilepsia este o afecțiune neurologică de unde provin crize recurente și neprovocate. O criză este o creștere bruscă a unei activități electrice anormale în creier. Medicii diagnostichează epilepsia atunci când ai două sau mai multe crize fără nicio altă cauză identificabilă.

Epilepsia afectează 50 de milioane de persoane din întreaga lume, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Oricine poate dezvolta epilepsie, dar cel mai frecvent debutează la copiii mici și la adulții în vârstă. Potrivit unei cercetări, bărbații dezvoltă epilepsie mai des decât femeile, posibil din cauza expunerii mai mari la factori de risc, cum ar fi consumul de alcool și traumatismele craniene.

Cele două tipuri principale de convulsii sunt generalizate și focale. Convulsiile generalizate afectează întregul creier. Convulsiile focale, sau parțiale, afectează doar o parte a creierului tău.

O criză ușoară poate fi dificil de recunoscut. Poate dura doar câteva secunde și este posibil să rămâneți treaz în timp ce se produce.

Convulsiile mai puternice pot provoca spasme și contracții musculare incontrolabile. Acestea pot dura de la câteva secunde la câteva minute și pot provoca pierderea cunoștinței sau confuzie, potrivit Healthline.

În prezent, nu există un tratament pentru epilepsie, dar poate fi gestionată cu medicamente și alte strategii.

Vezi și: Testul de sânge care poate depista boala Alzheimer. De ce bărbații sunt mai predispuși la Alzheimer

Simptome

Convulsiile sunt principalul simptom al epilepsiei. Simptomele diferă de la o persoană la alta și în funcție de tipul de criză.

Convulsii focale (parțiale)

O convulsie focală conștientă (denumită anterior convulsie parțială simplă) nu implică pierderea cunoștinței. Simptomele includ:

- Modificări ale simțului gustului, mirosului, văzului, auzului sau atingerii

- Amețeli

- Furnicături și contracții ale membrelor

O convulsie focale inconștiente (numite anterior convulsie parțiale complexe) implică pierderea conștiinței. Alte simptome includ:

- Privirea în gol

- Lipsă de reacție

- Efectuarea de mișcări repetitive

Vezi și: Cum îți dai seama dacă ai astm. Care sunt simptomele și cele mai comune cauze care declanșează astmul

Convulsii generalizate

Convulsiile generalizate implică întregul creier. Subtipurile includ:

- Convulsiile de absență. Crizele de absență erau numite "crize petit mal". Acestea tind să provoace o scurtă pierdere de conștiință, o privire goală și pot provoca mișcări repetitive, cum ar fi plescăitul buzelor sau clipitul.

- Convulsiile tonice. Convulsiile tonice provoacă o rigiditate bruscă a mușchilor din picioare, brațe sau trunchi.

- Convulsiile atonice. Convulsiile atonice duc la pierderea controlului muscular. Ele mai sunt numite și "convulsii de cădere", deoarece o pierdere bruscă a forței musculare te poate face să cazi brusc.

- Convulsiile clonice. Convulsiile clonice se caracterizează prin mișcări musculare repetate și sacadate ale feței, gâtului și brațelor.

- Convulsiile mioclonice. Convulsiile mioclonice provoacă contracții rapide spontane ale brațelor și picioarelor. Uneori, aceste crize se grupează împreună.

- Convulsiile tonico-clonice. Convulsiile tonico-clonice erau numite "convulsii grand mal". Simptomele includ rigidizarea corpului, tremurături, pierderea controlului vezicii urinare sau al intestinelor, mușcarea limbii, pierderea cunoștinței

Primul ajutor pentru convulsii

Majoritatea crizelor nu necesită asistență medicală de urgență, de asemenea, nu poți opri o criză odată ce aceasta este în desfășurare.

Atunci când te afli cu cineva care are o criză ușoară:

- Rămâi cu persoana respectivă până când criza se termină și se trezește.

- Odată ce s-a trezit, îndreptați-vă spre un loc sigur și spune-i ce s-a întâmplat.

- Rămâi calm și încearcă să păstrezi calmul celor din jur.

- Vorbește-i calm.

- Verifică dacă are o brățară medicală.

- Oferiți-vă să ajutați persoana să ajungă acasă în siguranță.

Dacă persoana are o convulsie tonico-clonică, care provoacă tremurături sau miscări necontrolate:

- Apleacă ușor persoana la pământ.

- Întoarce-o ușor pe o parte pentru a o ajuta să respire.

- Îndepărtează orice obiect periculos de lângă ea.

- Pune ceva moale sub capul lor.

- Scoate-i ochelarii, daca poartă.

- Desfă orice îmbrăcăminte, care ar putea afecta respirația ,cum ar fi o cravată sau un guler strâns

- Cronometrează criza și suna la 112 dacă aceasta durează mai mult de 5 minute.

Iată o serie de acțiuni pe care să le eviți atunci când cineva are o convulsie:

- Să încerci să ții persoana în jos sau să-i oprești mișcările

- Să-i faci respirație gură la gură

- Să oferi persoanei mâncare sau apă până când aceasta nu este complet alertă

Cauze

La aproximativ jumătate dintre persoanele cu epilepsie, cauza nu poate fi determinată, conform OMS. O varietate de factori pot contribui la apariția crizelor, cum ar fi:

- Traumatismul cranio-cerebral sau alte traumatisme craniene

- Demență, inclusiv boala Alzheimer

- Cicatrizarea creierului după o leziune cerebrală (epilepsie posttraumatică)

- Boală gravă sau febră foarte mare

- Tumoră sau chist cerebral

- Lipsa de oxigen la nivelul creierului

- Utilizarea de către mamă a unor medicamente, leziuni prenatale, malformații cerebrale sau lipsa de oxigen la naștere

- Afecțiuni infecțioase precum HIV și SIDA și meningita

- Tulburări genetice sau de dezvoltare sau boli neurologice

- Accident vascular cerebral, care provoacă aproximativ jumătate a cazurilor de epilepsie la adulții în vârstă, atunci când nu există o cauză identificabilă, potrivit CDC

Factori declanșatori

Unele persoane au abilitatea de a identifica lucruri sau situații care le declanșează crizele.

Câțiva dintre cei mai cunoscuți factori declanșatori sunt:

- Lipsa somnului

- Stresul

- Boală sau febră

- Cofeină, alcool sau sevraj de alcool, medicamente sau droguri ilegale

- Lumini strălucitoare, lumini intermitente sau modele

- Nivelul foarte scăzut de zahăr din sânge

- Săritul peste mese, mâncatul în exces sau anumite ingrediente alimentare

- Leziuni la cap

Identificarea factorilor declanșatori nu este întotdeauna ușoară. Un singur incident nu înseamnă întotdeauna că ceva este un declanșator. O combinație de factori declanșează o criză de cele mai multe ori.

Diagnostic

Este important să consulți un medic dacă bănuiești că ai avut o criză deoarece aceasa poate fi un simptom al unei probleme medicale grave.

Anamneza și simptomele tale îl vor ajuta pe medic să decidă ce teste vor fi utile. Probabil că îți va face un examen neurologic pentru a-ți testa abilitățile motorii și funcționarea mentală. Pentru a diagnostica epilepsia, trebuie excluse alte afecțiuni care cauzează crize convulsive. Medicul va solicita probabil o hemogramă completă (CBC) și o analiză chimică a sângelui tău.

Testele de sânge pot fi folosite pentru a căuta:

- Semne de boli infecțioase

- Funcția ficatului și a rinichilor

- Nivelul de glucoză din sânge

Electroencefalograma (EEG) este cel mai frecvent test utilizat pentru a diagnostica epilepsia. Este un test neinvaziv și nedureros care presupune plasarea de electrozi pe scalp pentru a căuta modele anormale în activitatea electrică a creierului. Este posibil să ți se ceară să efectuezi o sarcină specifică în timpul testului. În unele cazuri, testul este efectuat în timp ce dormi.

Testele imagistice pot descoperi tumori și alte anomalii care pot provoca convulsii. Aceste teste pot include:

- Tomografie computerizată

- RMN

- Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)

- Tomografie computerizată cu emisie monofotonică

Tratament

Tratamentul pentru epilepsie te poate ajuta să ai mai puține crize sau să oprești complet crizele. Planul de tratament se va baza pe:

- Gravitatea simptomelor tale

- Starea generală de sănătate

- Cât de bine răspunzi la terapie

Unele opțiuni de tratament includ:

- Medicamentele antiepileptice (anticonvulsivante, anticonvulsivante). Medicamentele antiepileptice pot ajuta la reducerea numărului de crize pe care le ai. La unele persoane, acestea pot elimina convulsiile. Pentru a fi cât mai eficiente, medicamentele trebuie să fie luate exact așa cum ți-a prescris medicul.

- Stimulator al nervului vag. Acest dispozitiv este plasat chirurgical sub pielea de pe piept și stimulează electric nervul care trece prin gât pentru a preveni convulsiile.

- Dieta ketogenică. Potrivit Fundației pentru Epilepsie, mai mult de jumătate dintre copiii care nu răspund la medicamente beneficiază de dieta ketogenică, care este o dietă bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați.

- Operație pe creier. Zona creierului responsabilă pentru activitatea convulsivă poate fi îndepărtată sau modificată dacă tu și medicul tău stabiliți că acesta este tratamentul potrivit pentru afecțiunea ta.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.