Autodiagnosticarea pe internet poate...
Moartea subită este o prezență tot mai întâlnită în rândul tinerilor. Fenomenul de burnout, unul cu care se confruntă o masă mare a populației, poate conduce la decese.
Neurochirurgul Vlad Ciurea a vorbit, la Antena 3, despre semnalele pe care organismul le transmite, dar pe care, din cauza unui stil de viață ”pe repede-nainte” le ignorăm de cele mai multe. De altfel, medicii au asociat această moarte subită cu infarctul și oprirea inimii, însă ar putea exista și alte cauze.
”Persoanele sunt tinere, sigur că au avut probleme cardiace, sigur că au făcut un efort care a depășit. Și mulți tineri depășesc eforturile, așa a fost făcută tinerețea, ca să arate celor din jur cât de perfect și cât de frumos și musculos.
Dar mai există o componentă, inima este bipolară cu creierul și atunci, dacă inima cedează, creierul trebuie să ajute, dar ele două se prăbușesc.
Ori un asemenea personaj sigur are și o componentă cerebrală, componentă de panică, componentă de stres, componentă de suprasolicitare, componente de burnout, care toate acestea merg, fac bulgărașul și se prăbușește la nivelul inimii.
Deci tot ajungem la un element esențial: Mens sana in corpore sano. Să ținem să fie un corp sănătos și cu un creier sănătos și cu un organism în totalitate ca să funcționeze normal”, a spus prof. univ. dr. Vlad Ciurea.
De asemenea, mai spunem neurochirurgul, nu putem avea burnout fără să ne dăm seama, căci sunt o serie de simptome la care ar trebui să reacționăm, din timp.
”Nu ne mai putem concentra. Se poate întâmpla la oricare dintre noi, dar de ce să ajungem acolo? Mai bine ne oprim înainte. Nu treci pragul. În clipa în care simți că nu mai poți, este bine să te oprești, iei o pauză, bei un pahar cu apă, nu o ceașcă de cafea și poți continua”, a mai spus medicul.
Burnout-ul este un sindrom psihologic care apare ca răspuns prelungit la factorii de stres cronici interpersonali. Mai mult decât stresul intens, sindromul de burnout asociază modificările afective și cognitive, provoacă depersonalizare și o stare de epuizare copleșitoare, sentimente de cinism și detașare, dar și un sentiment de ineficiență și lipsă de realizare, persoanele care trec printr-un astfel de episod își pierd total motivația și energia. Primele trei simptome ale sindromului de burnout sunt: epuizarea, detașarea și ineficiența.
În majoritatea cazurilor de burnout, oamenii se referă la cel profesional. De altfel, în multe dintre cazuri, factorii sunt în afara propriului control, astfel că au fost descrise trei tipuri de burnout:
- cel individual, care este favorizat de un discurs interior excesiv negativ, de sine, nevroză și perfecționism;
- epuizarea interpersonală, cauzată de relațiile dificile cu ceilalți, atât la locul de muncă, dar și acasă;
- epuizarea organizațională, cauzată de o organizare deficitară, de cerințe extreme ori de termene nerealiste care nu fac decât să suprasolicite.
O medie de 900.000 de persoane pe an vor avea un cheag de sânge, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, iar acestea pot fi mortale.
CDC afirmă: "Până la 100.000 de oameni mor din cauza cheagurilor de sânge în fiecare an. EP (n.r. embolie pulmonară) este una dintre principalele cauze de deces la o femeie în timpul sarcinii sau imediat după ce a născut. Moarte subită - 1 din 4 persoane care au o EP moare fără avertisment. Cheagurile de sânge sunt principala cauză de deces la persoanele cu cancer, după cancerul propriu-zis".
Sherry Ross, expert în sănătatea femeii, spune: "Cheagurile de sânge se pot dezvolta în venele picioarelor și pot bloca fluxul sanguin în diferite părți ale corpului, în funcție de locul în care se deplasează cheagul. Cheagul se poate deplasa spre plămâni sau spre creier, provocând un accident vascular cerebral. Cheagurile de sânge sunt extrem de periculoase, chiar mortale în cazuri neobișnuite", potrivit Eatthis.
Ce este un cheag de sânge și cine riscă să-l facă
"Răspunsul este un ghem sau o aglomerare de celule sanguine care se deplasează și blochează sau obstrucționează vasele de sânge, blocând transferul de nutrienți, oxigen etc. către celulele creierului. Există multe afecțiuni sau factori care fac ca o persoană să aibă un risc mai mare de formare a cheagurilor, cei cu bătăi neregulate ale inimii, cu diabet necontrolat, obezitate morbidă, unele afecțiuni ereditare, dar mai sunt multe altele care ar fi o listă lungă de enumerat într-o propoziție sau frază scurtă", spune Dr. Ignacio Carrillo-Nunez, neurolog.
De ce devin mortale cheagurile de sânge
"Depinde cu adevărat de mărimea cheagului și, de asemenea, de localizare un cheag mic poate să nu producă daune semnificative în comparație cu un cheag mare, localizarea la un cheag mic, dar într-o zonă critică a creierului sau a inimii poate provoca daune majore și poate fi fatală. Indiferent de dimensiune, un cheag va fi întotdeauna o afecțiune gravă care trebuie gestionată sau tratată sau îngrijită", a mai spus el. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Rafila, despre moartea subită: A existat tot timpul... trăim într-o lume foarte tensionată
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
Autodiagnosticarea pe internet poate...
Depresia postpartum este o condiție...
Proteinele sunt macronutrienți vitali...
Acest test simplu îți poate salva viața. Cum poți depista rapid...
Ce trebuie să faci în caz de arsură...
Medicul Elvira Brătilă ne-a vorbit...
Alimentația echilibrată, bogată în...
Mindfulness, considerat o soluție...