Cântărețul de muzică populară Petrică Mîțu Stoian fusese infectat cu SARS-CoV-2 și dezvoltase maladia COVID-19. Trecuse de boală, dar rămăsese cu sechele pulmonare, care i-ar fi afectat terapia. Prietenii săi au dezvpluit că artistul a vrut să-și revigoreze plămânii așa că s-a dus la o clinică privată să facă terapie în camera hiperbară. Ei au povestit că după prima ședință Petrică Mîțu Stoian s-a simțit bine, a mers în cameră seara, dar că în cursul nopții a început să se simtă rău, iar la ora 3 dimineața  au venit cu salvarea și l-au dus la Spitalul Județean din Reșița. Sâmbătă, starea sa s-a agravat și medicii n-au mai putut să-l salveze. 

„Domnul a venit la clinică să facă terapie post-COVID-19. Din păcate, a dezvoltat o bronho-pneumonie care a fost mult mai amplă decât trebuie, iar acesta a decedat în urma unui șoc septic. Șocul septic ireversibil e o boală serioasă, cu mortalitatea foarte mare. A fost pus pe tot ce trebuie, dar, din păcate organismul dânsului nu a mai rezistat, nici măcar la resuscitare“, a precizat medicul care îl trata pe artist, conform DC News.

Contraindicațiile camerei hiperbare

Dr Voichița Lăzureanu, medic infecționist la Spitalul Victor Babeş din Timişoara, care a analizat cazul morţii artistului Petrică Mîţu Stoian, a precizat că literatura de specialitate prezintă beneficii şi contraindicații pentru camera hiperbară și că în spitale la recuperarea post-COVID s-a adoptat metoda clasică de recuperare medicală respiratorie treptată.

„Această terapie cu oxigen, sau terapie hiperbară, noi nu o efectuam în spital. Nu cred că tratamentul anticoagulant a avut vreun fel de influență asupra acestui tip de tratament. Ca și contraindicație din ceea ce am citit despre camerele hiperbare, intră și infecțiile, adică sindromul febril pentru că nu ști ce ascunde şi poate fi şi o infecţie pulmonară şi atunci nu este bine să se vină cu oxigen în plus.

Dar, la fel de bine şi fumatul poate să inducă asemenea imagini de aer în spaţiul interpulmonar. Poate să intervină acest pneumomediastin şi spontan şi tusea poate să fie incriminată în apariţia acestor bule de oxigen în spaţiul dintre plămâni. Rămâne de văzut. Șocul septic este dat de o infecţie şi nu numai.

Dacă aceea a fost preexistentă nu mai trebuia să se aplice acest timp de terapie. Dar, atât timp că nu avem informaţii necropsice este greu de spus. De exemplu, astmul şi boala cronică de plămâni BPOC are contraindicație de această cameră hiperbară. Trebuie să știm istoricul medical al pacientului, trebuie consultat bine pacientul şi efectuată o radiografie pulmonară înainte de a băga omul în acea cameră hiperbară”, a explicat medicul Voichița Lăzureanu, la Antena3. 

Sechelele care rămân după COVID-19

La rândul ei, dr Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta” din Capitală, a venit cu o serie de recomandări pentru pacienţii care fac recuperare post-COVID.

„Orice persoană care se prezintă la spital şi moare în 24 de ore este absolut obligatoriu ca autopsia să se facă la Institutul de Medicină Legală pentru a evidenția cu exactitate cauzele pentru a face teste toxicologice şi alte analize pe care noi în spitale nu le facem”, a recomandat ea. 

Întrebată dacă îi putea pune artistului Petrică Mîţu Stoian în pericol viaţa terapia hiperbară, medicul a precizat că persoanele care au trecut prin COVID trebuie să manifeste atenție pentru că „rămân cu sechele pulmonare şi au nevoie de o recuperare treptată a funcției pulmonare”.

„Trebuie să ne imaginăm cu toții că un plămân care are aspect de burete. Când trece prin COVID se transformă într-un plămân cu aspect de fagure de miere, cu aspect rigid, un plămân care nu suportă presiuni importante, un plămân care trebuie reobișnuit să respire şi reobișnuit cu eforturi", a spus medicul Beatrice Mahler. 

Medicul a aminit că cei care se vindecă de COVID-19 mai au un risc major. 

„Post-COVID mai există o complicație care din păcate este prezentă şi se vorbeşte foarte puţin şi anume riscul trombembolism pulmonar. Avem o boală a vaselor, o boală care este prezentă în COVID şi care duce la coagularea sângelui în vase, care nu apare în timpul internării. Poate să apară şi la câteva zile după externare şi se manifestă printr-o scădere bruscă a oxigenului, prin expectorație cu sânge, prin stare generală alterată. Din păcate, la o parte din aceşti pacienți, dacă tromboza este importantă pe vasele de sânge pacientul nu ajunge să beneficieze de tratament şi decedează”, a explicat medicul Beatrice Mahler la Antena 3.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.